REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

13 Și venind Iisus în părțile Cezareii lui Filip, i-a întrebat pe ucenicii Săi, zicând: „Cine zic oamenii că sunt Eu, Fiul Omului?“ 14 Iar ei au răspuns: „Unii, Ioan Botezătorul; alții, Ilie; alții, Ieremia sau unul dintre profeți“. c 15 Și le-a zis: „Dar voi, voi cine ziceți că sunt?“ 16 Răspunzând Simon Petru, a zis: „Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu-Cel-Viu!“ 17 Iar Iisus, răspunzând, i-a zis: „Fericit ești, Simone, fiul lui Iona, că nu trup și sânge ți-au descoperit aceasta, ci Tatăl Meu Cel din ceruri. 18 Și Eu îți spun ție că tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica Mea d și porțile iadului nu o vor birui. 19 Și-ți voi da cheile împărăției cerurilor, și orice vei lega pe pământ va fi legat și în ceruri, și orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat și în ceruri“. e

  20 Atunci a început Iisus să mustre orașele în care se făcuseră cele mai multe din minunile Sale, că nu s'au pocăit: 21 „Vai ție, Horazine! Vai ție, Betsaido! Că dacă în Tir și în Sidon s'ar fi făcut minunile ce s'au făcut în voi, de mult s'ar fi pocăit în sac și'n cenușă. 22 Dar vă spun Eu vouă: Tirului și Sidonului le va fi în ziua judecății mai ușor decât vouă! 23 Și tu, Capernaume, înălțatu-te-ai oare pân'la cer?: pân'la iad te vei coborî; că dacă s'ar fi făcut în Sodoma minunile ce s'au făcut în tine, până astăzi ar fi rămas. 24 Dar vă spun Eu vouă că pământului Sodomei îi va fi în ziua judecății mai ușor decât ție!“ 25 În vremea aceea, luând Iisus cuvântul, a zis: „Mulțumescu-Ți Ție, Doamne al cerului și al pământului, că ai ascuns acestea de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor. 26 Da, Părinte, că așa ai binevoit Tu.

  2 Și auzind Ioan în închisoare despre faptele lui Hristos și trimițând la El pe doi dintre ucenicii săi, I-a zis: 3 „Tu ești Cel ce trebuie să vină, sau pe altul să așteptăm?“ a 4 Și Iisus, răspunzând, le-a zis: „Duceți-vă și spuneți-i lui Ioan cele ce auziți și vedeți: 5 orbii văd și șchiopii umblă, leproșii se curățesc și surzii aud, morții învie și săracilor li se binevestește; 6 și fericit este acela care nu se va poticni întru Mine“. b 7 Iar după plecarea lor, Iisus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce-ați ieșit să vedeți în pustie?: O trestie clătinată de vânt?... 8 Dar ce-ați ieșit să vedeți?: Un om îmbrăcat în haine moi?... Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor! 9 Dar ce-ați ieșit să vedeți?: Un profet?... Da, v'o spun Eu vouă, și mai mult decât un profet. 10 Căci acesta este cel despre care s'a scris: Iată, Eu îl trimit înaintea feței Tale pe îngerul Meu, care-ți va pregăti calea de dinaintea Ta. 11 Adevăr vă grăiesc: Între cei născ

  9 Să nu aveți nici aur, nici argint, nici bani în cingătorile voastre; 10 nici traistă pe drum, nici două haine, nici încălțăminte, nici toiag; că vrednic este lucrătorul de hrana sa. 11 Și în orice oraș sau sat veți intra, cercetați cine este vrednic în el și rămâneți acolo până ce veți pleca. 12 Și intrând în casă, urați-i zicând: Pace casei acesteia! 13 Și dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar de nu este vrednică, pacea voastră întoarcă-se la voi. d 14 Dacă cineva nu vă va primi, nici nu vă va asculta cuvintele, ieșind din casa sau din cetatea aceea, scuturați praful de pe picioarele voastre. 15 Adevăr vă grăiesc, în ziua judecății mai ușor îi va fi pământului Sodomei și Gomorei decât cetății aceleia.

  Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 18: 4, 1) Î n tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor. Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. 10 Că dacă'n timp ce eram vrăjmași ne-am împăcat cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult, odată împăcați, prin viața Lui ne vom mântui. 11 Și nu numai atât, ci ne și lăudăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Iisus Hristos, prin Care am primit acum împăcarea. 12 De aceea, așa cum printr'un om a intrat păcatul în lume - și, prin păcat, moartea d -, tot astfel moartea a trecut în toți oamenii prin aceea că toți au păcătuit. 13 Căci păcatul era în lume pân'la lege, dar atunci când nu există lege, păcatul nu se socotește. 14 Dar de la Adam până la Moise moartea a domnit și peste cei ce nu păcătuiseră după asemănarea greșelii lui Adam, care este chip al celui ce avea să vină e . 15 Dar cu greșala nu e așa cum e cu harul; că dacă cei mulți au murit prin greșala un

  32 Pe cel ce Mă va mărturisi pe Mine în fața oamenilor, îl voi mărturisi și Eu în fața Tatălui Meu Care este în ceruri; 33 dar de cel ce se va lepăda de Mine în fața oamenilor, de acela Mă voi lepăda și Eu în fața Tatălui Meu Care este în ceruri. 37 Cel ce-și iubește pe tatăl său ori pe mama sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine; cel ce-și iubește pe fiul său ori pe fiica sa mai mult decât pe Mine, nu este vrednic de Mine. 38 Și cel ce nu-și ia crucea sa și nu-Mi urmează Mie, nu este vrednic de Mine. 27 Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: „Iată, noi pe toate le-am lăsat și Ți-am urmat Ție. Deci, nouă ce ne va fi?“ 28 Iar Iisus le-a zis: „Adevăr vă spun că voi, cei ce Mi-ați urmat Mie, la nașterea din nou a lumii, când Fiul Omului va ședea pe tronul slavei Sale, veți ședea și voi pe douăsprezece tronuri, judecând b pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel. 29 Și oricine a lăsat frați sau surori sau tată sau mamă sau femeie sau țarini sau case pentru numele Meu, îns

  42 Celui care cere de la tine, dă-i; și celui ce vrea să se împrumute de la tine, nu-i întoarce spatele. 43 Ați auzit că s'a spus: Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe vrăjmașul tău; 44 dar Eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blesteamă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc, 45 ca să fiți fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și face să plouă peste cei drepți și peste cei nedrepți. 46 Că dacă-i iubiți pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veți avea? Oare vameșii k nu fac și ei la fel? 47 Și dacă-i îmbrățișați doar pe frații voștri, ce faceți mai mult? Oare păgânii nu fac și ei tot așa? 48 Drept aceea, fiți voi desăvârșiți, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârșit este!

  14 Voi sunteți lumina lumii; nu poate să se ascundă cetatea din vârful muntelui; 15 nici aprinde cineva făclie și o pune sub obroc c , ci în sfeșnic, și ea le luminează tuturor celor din casă. 16 Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri. 17 Să nu socotiți că am venit să stric legea sau profeții; n'am venit să stric, ci să plinesc d . 18 Că adevăr vă grăiesc: Înainte de a trece cerul și pământul, nici o iotă sau o cirtă e din lege nu va trece până ce toate se vor împlini. 19 Așadar, cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici și astfel îi va învăța pe oameni, foarte mic se va chema în împărăția cerurilor; dimpotrivă, cel ce le va face și astfel va învăța, acela mare se va chema în împărăția cerurilor.

  20 Că vă spun: Dacă dreptatea voastră n'o va întrece pe a cărturarilor și a fariseilor, nu veți intra în împărăția cerurilor. 21 Ați auzit că s'a spus celor de demult: Să nu ucizi; iar cel ce va ucide, vrednic este de judecată. 22 Eu însă vă spun: Oricine se mânie pe fratele său, vrednic va fi de judecată; și cel ce-i va zice fratelui său: Netrebnicule!, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cel ce-i zice: Nebunule!, vrednic va fi de gheena focului f . 23 Deci, dacă-ți vei aduce darul tău la altar și acolo îți vei aminti că fratele tău are ceva împotrivă-ți, 24 lasă-ți darul acolo, înaintea altarului, mergi mai întâi și te împacă cu fratele tău și numai după aceea întoarce-te și adu-ți darul. 25 Împacă-te cu pârâșul tău degrabă, cât încă mai ești cu el pe cale, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, iar judecătorul pe aceea a slujbașului și să fii aruncat în temniță; 26 adevăr îți spun: nu vei ieși de acolo până nu vei fi dat și cel din urmă ban.

  23 Și în ziua aceea nu Mă veți mai întreba nimic. Adevăr, adevăr vă spun: Orice veți cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da. 24 Până acum nimic n'ați cerut în numele Meu; cereți și veți primi, pentru ca bucuria voastră să fie deplină. 25 Pe acestea vi le-am grăit în pilde. Va veni ceasul când nu vă voi mai grăi în pilde, ci deschis vă voi vesti despre Tatăl. 26 În ziua aceea veți cere în numele Meu; și nu vă zic că Eu Îl voi ruga pe Tatăl pentru voi, 27 de vreme ce Însuși Tatăl vă iubește, pentru că voi M'ați iubit pe Mine și ați crezut că Eu de la Dumnezeu am ieșit. 28 Ieșit-am de la Tatăl și am venit în lume; iarăși las lumea și Mă duc la Tatăl“. 29 Zis-au ucenicii Săi: „Iată că acum grăiești lămurit și nu spui nici o pildă; 30 acum știm că Tu pe toate le știi și nu ai nevoie să Te întrebe cineva. De aceea credem că de la Dumnezeu ai ieșit“. 31 Iisus le-a răspuns: „Credeți acum? 32 Iată, vine ceasul - și a și venit - ca voi să vă risipiți fiecare la ale sale și pe Min

  43 a venit Iosif, cel din Arimateea, sfetnic cu bun chip e , care aștepta și el împărăția lui Dumnezeu; și, îndrăznind, a intrat la Pilat și a cerut trupul lui Iisus. 44 Iar Pilat s'a mirat că a și murit; și chemând sutașul, l-a întrebat dacă a murit de mult. 45 Și aflând de la sutaș, i-a dăruit lui Iosif trupul mort. 46 Și Iosif, cumpărând giulgiu și coborându-L de pe cruce, L-a înfășurat în giulgiu și L-a pus într'un mormânt care era săpat în stâncă; și a prăvălit o piatră la ușa mormântului. 47 Iar Maria Magdalena și Maria, mama lui Iosif, priveau unde L-au pus. 1 Și de'ndată ce a trecut ziua sâmbetei a , Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, și Salomeea au cumpărat miresme, ca să vină să-L ungă. 2 Și foarte de dimineață, în prima zi a săptămânii b , au venit la mormânt în răsăritul soarelui 3 și-și spuneau între ele: „Cine ne va prăvăli nouă piatra de la ușa mormântului?“ 4 Dar, ridicându-și ochii, au văzut că piatra, care era foarte mare, fusese răsturnată. 5 Și

  14 Iar oamenii, văzând minunea pe care a făcut-o, ziceau: „Acesta este într'adevăr Profetul care va să vină în lume!...“. 15 Cunoscând deci Iisus că au să vină și să-L ia cu de-a sila ca să-L facă rege, S'a dus iarăși în munte, numai El. 16 Și când s'a făcut seară, ucenicii Lui s'au coborât la mare. 17 Și intrând în corabie, mergeau în cealaltă parte a mării, la Capernaum. Și iată că s'a făcut întuneric, și Iisus încă nu venise la ei. 18 Și suflând vânt mare, marea se întărâta. 19 După ce au vâslit deci ca la douăzeci sau treizeci de stadii, L-au văzut pe Iisus umblând pe apă și apropiindu-Se de corabie; și s'au înfricoșat. 20 Iar El le-a zis: „Eu sunt; nu vă temeți!“ 21 Deci voiau să-L ia în corabie, și îndată corabia a sosit la țărmul la care mergeau. 22 A doua zi, mulțimea care stătea de cealaltă parte a mării a văzut că acolo nu fusese altă corabie decât una în care intraseră ucenicii Săi și că Iisus nu intrase în corabie împreună cu ucenicii Săi, ci numa

  30 Eu nu pot să fac de la Mine nimic; judec după cum aud b , și judecata Mea este dreaptă; pentru că nu caut voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimis. 31 Dacă mărturisesc Eu despre Mine Însumi, mărturia Mea nu este adevărată. 32 Altul este Cel ce mărturisește despre Mine; și știu că adevărată este mărturia pe care El o mărturisește despre Mine. 33 Voi ați trimis la Ioan, și el a mărturisit adevărul. 34 Dar Eu nu de la om iau mărturia, ci pe acestea vi le spun pentru ca voi să vă mântuiți. 35 Ioan era făclia care arde și luminează, și voi ați vrut să vă veseliți o clipă întru lumina lui. 36 Dar Eu am mărturie mai mare decât a lui Ioan; că lucrurile pe care Mi le-a dat Tatăl să le săvârșesc, lucrurile acestea pe care le fac, ele mărturisesc despre Mine, cum că Tatăl M'a trimis. 37 Și Tatăl, Cel ce M'a trimis, El a mărturisit despre Mine. Nici glasul nu I l-ați auzit vreodată, nici fața nu I-ați văzut-o; 38 și cuvântul Său nu sălășluiește întru voi, pentru că voi nu credeți în

  1 Întru'nceput a era Cuvântul b și Cuvântul era la Dumnezeu c și Cuvântul Dumnezeu era. 2 Acesta era dintru'nceput d la Dumnezeu; 3 toate printr'Însul s'au făcut și fără El nimic nu s'a făcut din ceea ce s'a făcut. 4 Viață era într'Însul, și viața era lumina oamenilor e ; 5 și lumina întru întuneric luminează și întunericul nu a cuprins-o f . 6 Fost-a om trimis de la Dumnezeu; numele lui era Ioan g . 7 Acesta spre mărturie a venit, să mărturisească despre Lumină, pentru ca toți să creadă prin el. 8 Nu el era Lumina, ci să mărturisească despre Lumină. 9 Lumina era cea adevărată, Care, venind în lume, luminează pe tot omul. 10 În lume era și lumea printr'Însul s'a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut. 11 Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit. 12 Dar celor câți L-au primit, care cred întru numele Lui, le-a dat putere să devină fii ai lui Dumnezeu, 13 cei ce nu din sânge, nici din voie trupească, nici din vrere bărbătească, ci de la Dumne

  1 Iar întru târziul Sâmbetei, când se lumina spre ziua cea dintâi a săptămânii a , Maria Magdalena și cealaltă Marie au venit să vadă mormântul. 2 Iar Și iată, cutremur mare s'a făcut; că îngerul Domnului, pogorându-se din cer și venind, a prăvălit piatra de la ușă și ședea deasupra ei. 3 Iar Și înfățișarea lui era ca a fulgerului, iar îmbrăcămintea lui, albă ca zăpada. 4 Și de frica lui s'au cutremurat străjerii și s'au făcut ca niște morți. 5 Iar îngerul, răspunzând, le-a zis femeilor: „Nu vă temeți, că știu că pe Iisus Cel răstignit Îl căutați: 6 nu este aici, căci S'a sculat precum a zis. Veniți de vedeți locul unde fusese pus; 7 și mergând degrabă, spuneți-le ucenicilor Săi că S'a sculat din morți; și iată că va merge mai înainte de voi în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, eu v'am spus“. 8 Și plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare alergau să-i vestească pe ucenicii Lui. 9 Dar pe când mergeau ele să-i vestească pe ucenici, iat

  Matei 24, 3-35 3 Și șezând El pe Muntele Măslinilor, s'au apropiat de El ucenicii, doar între ei, și I-au zis: „Spune-ne, când vor fi acestea, și care este semnul venirii Tale și al sfârșitului veacului?“ 4 Și, răspunzând, Iisus le-a zis: „Luați aminte să nu vă amăgească cineva. 5 Că mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos!, și pe mulți îi vor amăgi. 6 Și veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie; luați seama să nu vă'nspăimântați, căci toate trebuie să fie, dar încă nu-i sfârșitul. 7 Că neam peste neam se va ridica și'mpărăție peste'mpărăție, și va fi foamete și ciumă și cutremur mare pe-alocuri. 8 Dar toate acestea sunt doar începutul durerilor nașterii a . 9 Atunci vă vor da pe voi la chinuri și vă vor ucide și veți fi urâți de toate neamurile din pricina numelui Meu. 10 Atunci mulți se vor poticni și unii pe alții se vor vinde și unii pe alții se vor urî. 11 Și mulți profeți mincinoși se vor scula și pe mulți îi vor amăgi. 12 Iar din pricina î

  32 Și erau pe drum, suindu-se la Ierusalim, și Iisus mergea înaintea lor. Și ei erau uimiți: și cei ce mergeau în urma Lui se temeau. Și iarăși luându-i cu El pe cei doisprezece, a început să le spună cele ce aveau să I se întâmple: 33 „Iată, ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat în mâna arhiereilor și cărturarilor; și-L vor osândi la moarte și-L vor da pe mâna păgânilor 34 și-L vor batjocori și-L vor scuipa și-L vor biciui și-L vor omorî, dar după trei zile va învia“. 35 Și au venit la El Iacob și Ioan, fiii lui Zevedeu, zicându-I: „Învățătorule, voim să ne faci ceea ce-Ți vom cere“. 36 Iar El le-a zis: „Ce voiți să vă fac?“ 37 Iar ei I-au zis: „Dă-ne să ședem unul de-a dreapta Ta și altul de-a stânga Ta, întru slava Ta“. 38 Dar Iisus le-a răspuns: „Nu știți ce cereți. Puteți să beți paharul pe care îl beau Eu și să vă botezați cu botezul cu care Eu Mă botez?“ 39 Iar ei I-au zis: „Putem“. Și Iisus le-a zis: „Într'adevăr, paharul pe care Eu îl beau îl veți bea și cu bote

  I Tesaloniceni 4, 13-17 13 Dar, fraților, nu vrem ca voi să fiți în neștiință despre cei ce au adormit d , ca să nu vă întristați precum ceilalți e , care nu au nădejde. 14 Pentru că de credem f că Iisus a murit și a înviat, tot așa pe cei adormiți prin Iisus îi va aduce Dumnezeu împreună cu El g . 15 Căci pe aceasta v'o spunem noi prin cuvântul Domnului: că noi, cei vii, cei rămași până la venirea Domnului, nu le-o vom lua înainte celor adormiți. 16 Că la un semn poruncitor, la glasul arhanghelului și'n trâmbița lui Dumnezeu, Însuși Domnul Se va pogorî din cer, și cei morți întru Hristos vor învia întâi; 17 după aceea noi, cei vii, cei rămași, împreună cu ei vom fi răpiți în nori ca să-L întâmpinăm pe Domnul în văzduh; și astfel pururea cu Domnul vom fi.    I                      Ioan 5, 24-30 24 Adevăr, adevăr vă spun: Cel ce ascultă cuvântul Meu și crede în Cel care M'a trimis, are viață veșnică și la judecată nu va veni, ci s'a mutat din moarte la viață. 25 Ad

  36 Și văzând El mulțimile, I S'a făcut milă de ele, că erau necăjite și rătăcite ca niște oi care n'au păstor. 37 Atunci le-a zis ucenicilor Săi: „Secerișul este mult, dar lucrătorii sunt puțini. 38 Rugați-L deci pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Său“. 1 Și chemându-i pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere a asupra duhurilor necurate, ca să le scoată și să tămăduiască toată boala și toată neputința. 2 Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: Întâi Simon, cel numit Petru, apoi Andrei, fratele lui; Iacob al lui Zevedeu și Ioan, fratele lui; 3 Filip și Bartolomeu, Toma și Matei vameșul, Iacob al lui Alfeu și Levi ce se zice Tadeu; 4 Simon Canaaneanul și Iuda Iscarioteanul, cel ce L-a și vândut. 5 Pe acești doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le acestea: „În calea păgânilor să nu mergeți și'n cetate de Samarineni să nu intrați b ; 6 ci mai degrabă mergeți la oile cele pierdute ale casei lui Israel c . 7 Și mergând, propo

23: Şi venind El în templu, în timp ce învaţa s'au apropiat de El arhiereii şi bătrânii poporului şi I-au zis: "Cu ce putere faci tu acestea? Şi cine ţi-a dat această putere?" 24: Răspunzând, Iisus le-a zis: "Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt; de-Mi veţi răspunde la el, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac acestea: 25: Botezul lui Ioan, de unde a fost?: din cer, sau de la oameni?" Iar ei cugetau în sinea lor, zicând: "De vom zice: Din cer!, ne va spune: Atunci, de ce nu i-aţi dat crezare?; 26: iar de vom zice: De la oameni!, ne temem de popor, fiindcă toţi îl au pe Ioan că profet". 27: Şi ei, răspunzându-I lui Iisus, au zis: "Nu ştim". El le-a zis: "Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea...