Cântare de laudă la Sfânta Cuvioasă Pelaghia
Pelaghia cea mult păcătoasă a plâns cu amar,
Și aflând credința sufletul și-a luminat.
Lumea semne i-a făcut ca s-o ademeneasă iar,
Dar ea o a lepădat.
Conștiința ei s-a trezit și sufletul, ca din coșmar.
Ce mult a chinuit! Cât s-a nevoit, cât a îndurat
Pentru a ei mântuire!
Sufletul ei cu păcătosul ei trup a luptat,
Și acesta i s-a făcut ca un măr putred.
Ea mucenicește a plâns și s-a nevoit
Până ce sufletul ei nenorocit i l-a sfințit Domnul.
Pe cer soarele de Domnul zidit strălucește,
Dar al Pelaghiei suflet strălucește mai mult.
Pocăința! Pocăința ne-o a dăruit Domnul,
Pelaghia cu aceasta s-a prea slăvit.

Comentarii
Trimiteți un comentariu