REVISTA VIAȚA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

 Astăzi, planeta amintește moartea lui Iisus Dar și sărbătorește Învierea Lui  Ca Imn de speranță în inimile oamenilor  De bunăvoință spirituală  Lăsați toate inimile să cânte în sărbătoare  Pentru că speranța nu moare niciodată  Când încă avem sentimente înalte Când ne aduceți aminte de Creator  Împreună cu toți cei care conlucrează  În această mare minune ”Viața Nemuritoare!” Continuă prietenul nostru să ne inspire Să ne lăsăm prinși în cântările lui Să oficiem acest Concert Universal Unde Maestrul Divin este Domnul nostru  Iisus Hristos îmbrățișare mare universală. © Pr. Dan Damaschin

  32 Și acum, fiilor, ascultați-mă! Fericiți sunt cei ce păzesc căile mele! 33 Ascultați învățătura, ca să ajungeți înțelepți, și nu o lepădați. 34 Fericit este omul care ascultă de mine și veghează în fiecare zi la porțile mele și cel ce străjuiește lângă pragul casei mele! 35 Cel ce mă află, a aflat viața și dobândește har de la Domnul; 36 Iar cel ce păcătuiește împotriva mea își păgubește viața lui. Toți cei ce mă urăsc pe mine iubesc moartea". 1 Înțelepciunea și-a zidit casă rezemată pe șapte stâlpi, 2 A înjunghiat vite pentru ospăț, a pregătit vinul cu mirodenii și a întins masa sa. 3 Ea a trimis slujnicele sale să strige pe vârfurile dealurilor cetății: 4 "Cine este neînțelept să intre la mine!" Și celor lipsiți de buna-chibzuială le zice: 5 "Veniți și mâncați din pâinea mea și beți din vinul pe care eu l-am amestecat cu mirodenii. 6 Părăsiți neînțelepciunea ca să rămâneți cu viață și umblați pe calea cea dreaptă a priceperii!" 7 Cel ce ceartă pe batjoco

  1 După aceea a zis Domnul Dumnezeu lui Noe: "Intră în corabie, tu și toată casa ta, căci în neamul acesta numai pe tine te-am văzut drept înaintea Mea. 2 Să iei cu tine din toate animalele curate câte șapte perechi, parte bărbătească și parte femeiască, iar din animalele necurate câte o pereche, parte bărbătească și parte femeiască. 3 De asemenea și din păsările cerului să iei: din cele curate câte șapte perechi, parte bărbătească și parte femeiască, iar din toate păsările necurate câte o pereche, parte bărbătească și parte femeiască, ca să le păstrezi soiul pentru tot pământul. 4 Căci peste șapte zile Eu voi vărsa ploaie pe pământ, patruzeci de zile și patruzeci de nopți și am să pierd de pe fața pământului toate făpturile câte am făcut". 5 Și a făcut Noe toate câte i-a poruncit Domnul Dumnezeu.

  12 Și când Domnul va sfârși tot lucrul Lui în muntele Sionului și în Ierusalim, atunci va pedepsi pe regele Asiriei pentru graiul cel mândru din inima lui și pentru semeția privirilor lui, 13 Că a zis: "Prin puterea mâinii mele am făcut aceasta și prin înțelepciunea mea; căci sunt priceput! Trecut-am peste granițele popoarelor, jefuit-am comorile lor și ca un atotputernic am dat jos de pe tron pe conducători. 14 Mâna mea a apucat ca pe un cuib bogățiile popoarelor și, precum iei ouă părăsite, tot așa am cuprins eu tot pământul. și nimeni n-a scuturat aripile, n-a deschis ciocul și nici n-a scos vreun țipăt! 15 Oare securea este ea măreață față de cel ce o ridică sau ferăstrăul se înalță împotriva celui ce-l mânuiește? Ca și cum varga ar da avânt celui care o ridică și toiagul ar însufleți brațul care îl duce! 16 De aceea Domnul Dumnezeu Savaot va trimite prăpădul în această voinică oștire asiriană și sănătatea lor o vor mistui frigurile ca un pârjol. 17 Și lumina lui Israel se v

  Glasul 1 C u curățirea cea sufletească Dumnezeiește într-armându-te și rugăciunea cea neîncetată având-o ca pe o suliță în mâini, cu tărie ai biruit cetele demonilor, Sfinte Sfințite Părinte Ipatie; roagă neîncetat pe Hristos Dumnezeu, pentru sufletele noastre.

  Troparul Sfântului Sfințit Mucenic Ipatie, Episcopul Gangrei, glasul al 4-lea: Ș i părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. C ântarea 1, glasul al 8-lea. Irmosul: A pa trecând-o ca pe uscat și din răutatea Egiptului scăpând israeliteanul, striga: Mântuitorului și Dumnezeului nostru să-I cântăm! Stih: Sfinte Sfințite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. D in pruncie fiind luminat cu Lumina Preasfintei Treimi, cugetătorule de Dumnezeu ierarhe, te-ai hrănit cu laptele cel de viață al credinței, strălucind prin virtuți. Stih: Sfinte Sfințite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C u înțelegerea și cu harul fiind împodobit, prin postiri și osteneli ai înfrânat poftele trupului, cugetă

  Alcătuirea pururea-pomenitului Gherasim Monahul Micraghiannanitul, Imnograful Bisericii celei Mari a lui Hristos; tălmăcit din grecește cu acrivia podobiei. Preotul face începutul obișnuit: B inecuvântat este Dumnezeul nostru; strana: A min; și numaidecât Psalmul 14 2 D oamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea întru adevărul Tău, auzi-mă întru dreptatea Ta. Și să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se va îndrepta înaintea Ta tot cel viu. Că a gonit vrăjmașul sufletul meu, smerit-a la pământ viața mea, așezatu-m-a întru cele întunecate, ca pe morții cei din veac. Și s-a mâhnit întru mine duhul meu, întru mine s-a tulburat inima mea. Adusu-mi-am aminte de zilele cele din început; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ fără de apă Ție. Degrab auzi-mă, Doamne; slăbit-a duhul meu. Să nu întorci fața Ta de la mine și să mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Auzită fă mie dimin

  Glasul 4 Ș i părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învățând și cu credința răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Ipatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

  S fântul Ipatie s-a născut în Cilicia și a fost episcop în cetatea Gangrelor. El a fost unul din Părinții de la întâiul Sinod Ecumenic, ținut la Niceea, în anul 325 după Hristos, fiind cunoscut tuturor drept un om plin de evlavie și de sfințenie, și ca un făcător de minuni, împăratul Constanțius a poruncit chiar să se facă de către artiști chipul Sfântului Ipatie, chiar din timpul vieții lui. El păstra acest chip în palatul lui, ca armă împotriva puterilor întunericului. P e când se întorcea odată de la Constantinopole Sfântul Ipatie a fost atacat într-o strâmtoare de eretici novațieni și a fost aruncat, împreună cu alții, la pământ, în noroi, în acel moment o femeie din grupul ereticilor l-a lovit pe sfânt în cap cu o piatră și așa l-a omorât. În aceeași clipă însă femeia a înnebunit, a luat aceeași piatră și s-a lovit și pe sine cu ea. Ceva mai târziu femeia aceasta a fost dusă la mormântul Sfântului, care s-a rugat lui Dumnezeu pentru ea. Așa a luat femeia iertare, prin mijlocire

  C are patrie și cetate a odrăslit și a crescut pe acest viteaz nevoitor, Ioan Cuviosul, mai înainte de pustniceștile lui nevoințe, cu siguranță nu pot spune - zice Daniil monahul, scriitorul vieții acestuia. Care loc îl are acum pe acest dumnezeiesc și minunat bărbat și cu ce dulceți de hrană fără de moarte îl hrănește, este adeverit, că într-acea patrie se află el acum, pentru care Sfîntul Pavel, privighetoarea cea minunat glăsuitoare, a strigat: "Petrecerea noastră este în ceruri", unde cu nematerialnică simțire, cu negrăită dulceață săturîndu-se de necheltuitele bunătăți, primește răsplătirile cele vrednice de sudorile sale și pentru dureri are cinstea cea fără durere, moștenind cereasca Împărăție cu aceia al căror picior a stat întru dreptate. I ar cum s-a ostenit pentru fericirea cea nematerialnică întru materialnicul trup, voi spune arătat. De șaisprezece ani fiind cu vîrsta trupească, iar de o mie de ani cu istețimea înțelegerii, acest fericit, singur pe sine ca pe

  Glasul 4 Arătatu-Te-ai astăzi... C a pe un Luceafăr ce își îndreaptă lumina fără de greșeală până la marginile lumii, te-a pus pe tine Domnul, spre pildă de înfrânare, Îndreptătorule Ioan, părintele nostru.

  Troparul Sfântului Cuvios Ioan Scărarul, glasul al 8-lea: C u curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ioan, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre. Troparul Sfântului Cuvios Ioan Scărarul , glasul 1: L ocuitor pustiului, înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Ioan. Cu postul, cu privegherea și prin rugăciune primind daruri cerești, tămăduiești pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui Ce ți-a dat ție putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. C ântarea 1, glasul 1. Irmosul: C ântare de biruință să cântăm toți lui Dumnezeu, Celui Ce a făcut semne minunate, cu braț înalt, și a mântuit pe Israel, că S-a preaslăvit. Stih: Sfinte Cuvioase Părint

  Glasul 1 L ocuitor pustiului, înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Ioan. Cu postul, cu privegherea și prin rugăciune primind daruri cerești, tămăduiești pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui Ce ți-a dat ție putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. Glasul 8 C u curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ioan, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.

  A utorul scrierii numite «Scara», pe care o publicăm într-o traducere nouă în acest volum, s-a născut scurt timp înainte de anul 579 și a trăit pînă în jurul anului 649. A fost deci contemporan cu sfîntul Maxim Mărturisitorul 1 . Autorul «Vieții» lui pe scurt, călugărul Daniil din Mînăstirea Raith, declară că nu se cunoaște patria de origine a sfîntului Ioan Scărarul, dar Meletie, Arhiepiscopul Atenei, în «Istoria Bisericească» spune că ar fi fost de obîrșie din Palestina. După Daniil din Raith, tînărul Ioan a intrat în Mînăstirea din Muntele Sinai la vîrsta de 16 ani. Din faptul că pînă la vîrsta aceea își făcuse o educație solidă în toate științele timpului (έγχοχλίψ σοψία), Veniamin Costache deduce că trebuie să se fi născut dintr-o familie mai înstărită 2 . Aleasa lui pregătire în științele vremii i-a adus numele de Ioan Scolasticul; iar petrecerea în muntele Sinai, numele de Ioan Sinaitul. Insă cu vremea, numele de Scărarul, provenit de la calitatea de autor al «Scării», le-a co