REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  L F evronia a fost fiica senatorului roman Prosphorus. Ca să nu fie nevoită să se mărite cu bărbat supus putreziciunii, Fevronia s-a logodit pe sine Mirelui Ceresc Hristos, și a depus voturile monahale în Răsărit, în pământul Asiriei, într-o mânăstire a cărei stareță era mătușa ei, Bryaena. L ysimachus, fiul unui mare nobil, dorise să se căsătorească cu Fevronia, dar cum împăratul Dioclețian îl suspecta că este creștin în ascuns, el l-a trimis în Răsărit, împreună cu unchiul lui, Silenus, tocmai ca să-i prigonească pe creștini. S ilenus avea comportament de fiară, și de aceea ca o fiară el îi urmărea pe creștini fără milă pretutindeni. Pe când Lysimachus, dimpotrivă, îi acoperea pe creștini cât putea și chiar îi ascundea de la fața bestialului lui unchi. R eușind să golească Palmyra de creștini, Silenius a ajuns la cetatea Nisibis, în apropiere de care se afla și o mânăstire de aproximativ cincizeci de nevoitoare, între care și Fevronia. D eși în vârstă de doar douăzeci de ...

  D in pricina marii curății a lui Timotei, Domnul i-a dăruit lui harul facerii de minuni, cu care vindeca bolile cele multe și grele ale poporului. Î n timpul împărăției răului Iulian cel care s-a lepădat de Hristos [apostatul], Sfântul Timotei a fost aruncat în temniță. Chiar și în temniță fiind, credincioșii veneau la el ca să asculte învățămintele cele mântuitoare ale păstorului lor. A flând de acestea, Iulian a poruncit călăului să taie capul lui Timotei în temniță, la anul 362. S ufletul bunului păstor s-a înălțat la ceruri, iar sfintele lui moaște au rămas de minuni făcătoare, ca să ajute poporului celui sărman și să slăvească astfel pe Dumnezeu.

    Duminica a opta după Sfintele Paști este una dintre cele mai importante și mai luminoase sărbători din calendarul creștin ortodox: **Pogorârea Duhului Sfânt**, cunoscută sub numele de **Cincizecimea** sau, popular, **Rusaliile**. Această zi marchează împlinirea promisiunilor lui Hristos și ziua de naștere a Bisericii creștine, reprezentând o piatră de hotar în istoria mântuirii. ### Împlinirea Profețiilor și a Promisiunilor Evenimentul Cincizecimii este prefigurat încă din Vechiul Testament, unde profeții vorbeau despre o revărsare a Duhului lui Dumnezeu. Mai mult, Mântuitorul Iisus Hristos Însuși le-a promis ucenicilor Săi, înainte de Pătimirile Sale și după Înviere, că nu-i va lăsa singuri: "Eu Mă rog Tatălui, și alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului" (Ioan 14, 16-17). El le-a poruncit să rămână în Ierusalim până când vor fi îmbrăcați cu putere de sus (Luca 24, 49). La zece zile după Înălțarea Domnului, în ziua a cincizecea de la Paști...

  Duminica a opta după Sfintele Paști, la cincizeci de zile de la Învierea Domnului, marchează una dintre cele mai mari și mai luminoase sărbători din calendarul creștin ortodox: **Pogorârea Duhului Sfânt**, cunoscută și sub numele de **Cincizecimea** sau popular, **Rusaliile**. Această zi este considerată ziua de naștere a Bisericii creștine și o sărbătoare a împlinirii promisiunilor lui Hristos. ### Împlinirea Promisiunilor Mesianice Evenimentul Pogorârii Duhului Sfânt este prefigurat încă din Vechiul Testament, iar Mântuitorul Iisus Hristos Însuși le-a promis ucenicilor Săi că nu-i va lăsa singuri după Înălțarea Sa la cer: "Eu Mă rog Tatălui, și alt Mângâietor vă va da vouă, ca să fie cu voi în veac, Duhul Adevărului" (Ioan 14, 16-17). Această promisiune s-a împlinit în ziua Cincizecimii. La zece zile după Înălțarea Domnului, în timp ce Apostolii și Maica Domnului erau adunați în "Foișorul cel de Sus" din Ierusalim, rugându-se cu stăruință, "fără de veste s-...

  A cest mucenic al lui Hristos a fost creștin în taină și din această poziție a ajutat puternic Biserica, adunând și îngropând cu cinste trupurile mucenicilor lui Hristos. A stfel, el a îngropat trupurile a șapte fecioare care fuseseră omorâte pentru mărturisirea sfintei credințe. Dar când păgânii au prins de veste, ei l-au supus la aceleași torturi și la urmă l-au omorât. (Vezi și ziua de 18 mai, pentru mai multe detalii din viața Sfântului Teodot.)

    În calendarul creștin ortodox, ziua de sâmbătă de dinaintea Rusaliilor (Cincizecimii) este dedicată **Pomenirii Generale a Morților**, cunoscută în tradiția populară românească sub numele de **Moșii de Vară**. Este o zi de o profundă încărcătură spirituală, o ocazie binecuvântată în care Biserica ne cheamă să ne unim în rugăciune pentru sufletele celor adormiți, reafirmând astfel legătura vie și de neîntreruptă comuniune dintre creștini, fie ei vii sau mutați la cele veșnice. ### Semnificația Teologică a Pomenirii Morților Pomenirea morților în Ortodoxie nu este doar o simplă amintire a celor plecați, ci are o semnificație teologică profundă: 1.  **Credința în Înviere și Viața Veșnică:** Fundamentul pomenirii morților este credința creștină în Învierea Domnului Iisus Hristos și în biruința Sa asupra morții. Dacă Hristos a înviat, înseamnă că moartea nu este sfârșitul, ci o trecere spre o altă formă de existență. Noi credem în învierea morților și în viața veșnică. Pom...

  I larion a fost starețul Mânăstirii Dalmaților din Constantinopol. El a fost ucenicul Sfântului Grigorie Decapolitul și următorul vieții Sfântului Ilarion cel mare, al cărui nume cu cinste l-a purtat. I larion era puternic în rugăciune, neînfricat și stăruitor în nevoințe de tot felul. El a fost chinuit mult pentru cinstirea sfintelor icoane de către răii împărați iconoclaști, între care Leon, armeanul. Dar Leon, armeanul a fost omorât cu sabia de propriile lui gărzi, întru același loc dintru aceeași biserică în care nelegiuitul smulsese și aruncase la pământ Icoana Mântuitorului, prima icoană profanată din prigoanele pornite de el. S fântul Ilarion atunci a fost scos din închisoare, dar numai pentru scurt timp. El din nou a fost torturat și ținut în carcerele temnițelor, până ce la putere a venit binecredincioasa împărăteasă Teodora. I larion era văzător cu duhul și avea și darul străvederii. E l a văzut îngerii care au ridicat la cer trupul Sfântului Teodor, studitul, car...

  În calendarul liturgic ortodox, fiecare praznic mare are o perioadă de **"oduvanie"** (din slavonă veche, însemnând "încheiere", "desăvârșire a praznicului"). Această perioadă este dedicată cinstirii prelungite a evenimentului sărbătorit, culminând cu o slujbă specială care marchează încheierea solemnă a praznicului. Astfel, vorbim despre **Oduvania Praznicului Înălțării Domnului**, care are loc în ajunul Cincizecimii (Rusaliilor), la 49 de zile după Paști. ### Ce Este Oduvania? Spre deosebire de Oduvania Paștilor (care durează 39 de zile, până în ajunul Înălțării), Oduvania Înălțării este o singură zi, cea de sâmbătă de dinaintea Rusaliilor. În această zi, Biserica, prin rânduielile liturgice, reînnoiește și recapitulează bucuria și semnificația Înălțării Domnului, pregătind în același timp credincioșii pentru marele praznic al Pogorârii Duhului Sfânt. Liturgic, la slujbele din această zi se citesc din nou pericope evanghelice și apostolice specifice În...

  I coana Maicii Domnului „Pimenovskaia” este prăznuită pe 6 iunie. N umele acestei icoane a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu provine de la Mitropolitul Pimen al Moscovei și al Întregii Rusii (1385-1390), care a adus icoana din Constantinopol la Moscova. Nu se știe exact anul în care icoana „Pimenovskaia” a ajuns la Moscova, dar cronicile consemnează că Mitropolitul Pimen a călătorit la Constantinopol de trei ori: 1380 - 1381, 1385 și 1390. În timpul ultimei sale călătorii, Mitropolitul moare în apropiere de Constantinopol. A ceastă icoană a Maicii Domnului este foarte iubită și răspândită prin numeroase copii în Rusia. I coana „Pimenovskaia” a început să izvorască mir bine înmiresmat atunci când a fost dusă în casa negustorului Titrumov. Prin ungerea cu mirul curs din icoană s-au vinedecat mai apoi mulți bolnavi. Obiceiul de a duce icoanele făcătoare de minuni în casele celor neputincioși era foarte răspândit în Rusia. P entru multă vreme, icoana Maicii Domnului „Pimenovsk...

  D orotei a fost Episcop al Tirului din timpul lui Dioclețian și până în vremea împăratului Iulian, apostatul, sub care a suferit torturi și chinuri pentru mărturisirea credinței ortodoxe. E l a trăit timp de una sută șapte ani pe pământ și plăcându-I lui Dumnezeu, s-a strămutat la cereștile locașuri ale vieții veșnice la anul 361. D orotei a fost un bărbat ce beneficiase în tinerețe de o educație aleasă, iar de-a lungul vieții marea sa învățătură a fost pusă în slujba Bisericii. El a scris foarte multe cărți în greacă și în latină. Cea mai cunoscută scriere a lui este Syntagma greco-latină.

  N umele acestei icoane a Maicii Domnului provine de la Marele Cneaz al Kievului, Igor Olegovici, mult-pătimitorul, care a fost martirizat în fața icoanei pe 19 septembrie 1147. Cneazul Igor Olegovici a fost una dintre victimele luptei pentru tron din Rusia. El a fost întemnițat de Marele Cneaz Iziaslav II Mstislavici în Mănăstirea Pereiaslavl - a Sfântului Ioan. D eparte de idolii acestei lumi, și grav bolnav, el a început să se pocăiască de păcatele sale și a cerut permisiunea de a fi tuns în monahism. Pe 5 ianuarie 1147 a fost tuns în monahism de către Episcopul Eftimie de Pereiaslavl, primind numele Gabriel. La scurt timp după tunderea în monahism el s-a însănătoșit și s-a transferat la Mănăstirea Theodorov din Kiev, unde a devenit schimonah. Departe de jocurile politice, Igor s-a dedicat în întregime nevoințelor monahale. C u toate acestea, noii conducători de la Kiev se gândeau la uciderea călugărului, de teama ca să nu revendice Cnezatul. În ziua de 19 septembrie 1147, ...

L uchilian a îmbătrânit ca preot al slujirii idolești, dar om cu părul alb fiind el a recunoscut adevărul creștinismului și s-a botezat. Convertirea lui la creștinism a creat mare îngrijorare și tulburare printre păgânii din Nicomidia și bătrânul Luchilian a fost adus înaintea judecății. N evoind să-și lepede credința lui nou câștigată, bătrânul a fost bătut cu sălbăticie și tot numai o rană fiind, a fost aruncat în temniță, în temniță a găsit patru tineri, Claudie, Ipatie, Paul și Dionisie, care erau închiși acolo din aceeași pricină ca și el: refuzul lor de a se lepăda de Hristos. Bătrânul s-a bucurat cu duhul de acei tineri și tinerii asemenea de el. Ei împreună s-au unit în rugăciune tot timpul petrecut în temniță și și-au întărit sufletele lor cu cântări de Psalmi și cuvinte duhovnicești. C ând au fost scoși afară, ei au fost iar schingiuiți cu sălbăticie, iar apoi trimiși la Bizanț. Aici soldații le-au tăiat capetele lui Claudie, Ipatie, Paul și Dionisie, iar pe Luchilian l-au...

  Cea de-a șaptea duminică după Sfintele Paști, care precedă imediat sărbătoarea Cincizecimii (Rusaliilor), este dedicată cinstirii **Sfinților Părinți ai Primului Sinod Ecumenic**, care a avut loc la Niceea, în anul 325 d.Hr. Această duminică este o ocazie solemnă de a ne aminti de acești stâlpi ai Ortodoxiei, care, sub inspirația Duhului Sfânt, au apărat și au formulat cu claritate învățătura apostolică, condamnând erezia ariană și punând bazele Crezului niceo-constantinopolitan. ### Contextul Istoric și Nevoia de Claritate Dogmatică După perioada persecuțiilor sângeroase, care au durat aproape trei secole, Biserica a cunoscut o nouă provocare: **erezia ariană**. Propovăduită de preotul Arie din Alexandria, această erezie susținea că Iisus Hristos nu este Dumnezeu adevărat, de o ființă cu Tatăl (homoousios), ci o creatură, deși cea mai desăvârșită dintre ele, creată de Dumnezeu înainte de veci. Această învățătură punea în pericol însăși esența creștinismului și a mântuirii, negân...

  I coana Maicii Domnului „Chezașa celor păcătoși” este prăznuită pe 7 martie, 29 mai și în joia de după Duminica Tuturor Sfinților. A ceastă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este cunoscută sub acest nume datorită inscripției: „Eu sunt Chezașa celor păcătoși dinaintea Fiului meu, care m-a încredințat că îi va auzi pe ei, iar cei ce îmi vor aduce bucurie prin ascultarea lor vor primi bucurie veșnică prin mine”. M aica Domnului este reprezentată ținând pe Pruncul Hristos pe mâna stângă. Mâna ei dreaptă este ținută în mâinile Fiului, astfel: degetul ei mare este ținut de Prunc cu mâna dreaptă, iar degetul cel mic ‒ de mâna stângă a Acestuia. Acest gest semnifică faptul că Fecioara Maria este Chezașă (Mijlocitoare) pentru toți păcătoșii care îi cer ajutorul. D eși nu se cunoaște originea acestei icoane (când a apărut sau cine a pictat-o), se crede că la baza zugrăvirii ei a contribuit un verset din Acatistul Acoperământului Maicii Domnului: „Bucură-te, Cea care întinzi ...

  Cea de-a cincea duminică după Sfintele Paști ne aduce înaintea ochilor sufletului o întâlnire transformatoare, o dialog fascinant dintre Domnul nostru Iisus Hristos și o femeie samarineancă la o fântână din Sihar. Această duminică, dedicată **Samaritencei**, ne dezvăluie setea profundă a sufletului uman după adevăr și ne îndreaptă spre Hristos, Izvorul nesecat al vieții veșnice. **O Întâlnire Neașteptată la Fântâna lui Iacov:** În drum spre Galileea, Domnul Iisus, obosit de călătorie, S-a oprit la fântâna lui Iacov, în apropierea cetății Sihar din Samaria. Era ceasul al șaselea, miezul zilei, o oră neobișnuită pentru a scoate apă. Atunci, o femeie samarineancă a venit la fântână, iar Iisus i-a spus: **„Dă-Mi să beau”** (Ioan 4, 7). Această cerere simplă a declanșat un dialog surprinzător. Evreii și samaritenii aveau relații tensionate, pline de prejudecăți istorice și religioase. Femeia, uimită, I-a răspuns: **„Cum Tu, care ești iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie sam...

  A cest binecuvântat vlăstar al țării noastre s-a născut într-o familie de țărani evlavioși din Oltenia, pe timpul domniei lui Matei Basarab. Crescut de mic în dreapta credință, iubea mult pe Dumnezeu, biserica, rugăciunea și ascultarea de părinți. P e când avea doar 15 ani, fericitul tânăr Ioan a fost ales și întărit de harul Duhului Sfânt să fie mucenic al lui Hristos într-un chip ca acesta. Î n toamna anului 1659, năvălind o ceată de turci pe Valea Oltului dinspre Ardeal, au făcut mari jafuri prin sate în drum spre Dunăre și au luat în robie mulți tineri nevinovați. Printre cei robiți a fost și fericitul Ioan. Trecând Dunărea, turcii și-au împărțit robii, luând fiecare după voie și plăcere pe cine voia. Așa a ajuns nevinovatul Ioan în stăpânirea unui ostaș turc rău și desfrânat. Pe lângă drumul greu, pe lângă foame și osteneală, sărmanii creștini luați în robie trebuiau să sufere și sete și bătăi și umilințe de tot felul, iar la urmă să fie siliți spre necuratele pofte ale ...

  S ărbătorirea principală a acestui mare Apostol și Evanghelist este la 26 septembrie. Astăzi însă, în 8 mai, se prăznuiște minunea ce s-a lucrat la sfântul său mormânt. C ând Ioan era în vârstă de peste una sută ani, el și-a luat cu sine șapte dintre ucenicii săi, a ieșit afară din cetatea Efesului și le-a poruncit celor șapte să sape o groapă în formă de cruce. Apoi bătrânul și sfântul Apostol s-a întins în acea groapă în formă de cruce și a poruncit să fie acoperit cu pământ. M ai târziu, când credincioșii au deschis mormântul Sfântului Ioan, ei nu au mai găsit acolo trupul lui. Î n ziua de 8 mai a fiecărui an, din acest mormânt se ridică o pulbere care vindecă pe bolnavi de feluritele lor boli.

  Aceștia toți au luat mucenicia pentru Hristos și s-au încununat cu slava cea nepieritoare sub domnia împăratului Decius. La porunca împăratului, cezarul Africii a vestit poporului că toată suflarea trebuia să iasă și să aducă jertfe idolilor. Cei care se opuneau erau amenințați cu torturi înfricoșătoare. Auzind de aceste amenințări, mulți au căzut de la credință și au început să se închine idolilor. Dar aceștia patruzeci despre care ne este acum vorbirea au rămas neclintiți în mărturisirea lui Hristos, zicând: „Fraților, să ne păzim a ne lepăda de Stăpânul nostru Hristos, ca nu cumva și El să Se lepede de noi înaintea Tatălui Său Celui din ceruri și înaintea a mii de îngeri!" Cezarul i-a împărțit pe mucenici în două cete. Treizeci și șase dintre ei, după ce au fost bătuți crunt, scrijeliți și răniți, după ce pe răni li s-a turnat sare, au fost omorâți prin tăierea capului. Primii patru însă au fost aruncați în închisoare legați în lanțuri grele de fier în jurul gâtului, mâinilor...

  A ceștia cu toții, apostoli din numărul celor șaptezeci aleși de Domnul, sunt pomeniți de Sfântul Apostol Pavel în diferite locuri în epistolele sale. I rodion era o rudă a Sfântului Apostol Pavel, după cum însuși ne arată când zice în Epistola către Romani: îmbrățișați pe Irodion, cel de un neam cu mine (Rom 16:11). C a episcop al Neopartiei, Irodion a suferit mult din cauza iudeilor. Ei l-au bătut peste cap cu ciomege, l-au lovit peste gură cu pietre și l-au înjunghiat cu cuțite. Și după ce l-au lăsat socotindu-l mort, Sfântul Irodion s-a ridicat și a continuat să le slujească apostolilor. E l l-a însoțit pe Sfântul Apostol Petru la Roma și a fost decapitat, împreună cu alți mulți creștini, în aceeași zi în care a fost răstignit Sfântul Apostol Petru. S fântul Agav avea duh prorocesc. Două dintre prorociile lui sunt pomenite în Faptele Apostolilor. - Mai întâi, el a prorocit o foamete mare în întreaga lume, care s-a împlinit în vremea împăratului Cezar Claudius (Fapte 11:...

  S fântul cuvios Iosif s-a născut în Sieilia, din părinți evlavioși și plini de toată virtutea. După moartea lor, Iosif s-a strămutat în Tesalonic, unde a primit și tunderea în cinul monahal. Ca monah, el s-a făcut pildă tuturor prin postiri, înfrânări mari, rugăciunea neîncetată, cântări de psalmi, privegheri și multe feluri de nevoințe. E piscopul Tesalonicului l-a hirotonit preot. Pe când a venit la Tesalonic, marele Grigorie, decapolitul a fost atât de impresionat de Iosif, de caracterul lui minunat, încât l-a invitat să vină la mânăstirea lui din Constantinopol. C ând focul limbilor otrăvite au izbuncnit iar împotriva sfintelor icoane, pe vremea lui Leon, armeanul, Iosif a fost trimis la Roma ca să ceară Papei și Bisericii din Roma să lupte pentru Sfânta Ortodoxie. Aflându-se în această călătorie, el a fost răpit de pirați și dus în insula Creta, unde ereticii l-au ținut în închisoare timp de șase ani. I osif s-a bucurat pentru a fi fost învrednicit să primească chinuri ...