REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 92: 7, 1) C asei Tale se cuvine sfințenie, Doamne, întru lungime de zile. Stih: Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat. 1 Petru, apostol al lui Iisus Hristos, către cei aleși, aflați în trecere prin Diaspora a - în Pont, în Galatia, în Capadocia, în Asia și în Bitinia, 2 după preștiința lui Dumnezeu-Tatăl [aleși] întru sfințirea Duhului spre a I se supune lui Iisus Hristos și a fi stropiți b cu sângele Său: Harul și pacea să vi se'nmulțească! 3 Binecuvântat fie Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Cel ce după marea Sa milă ne-a născut din nou prin învierea din morți a lui Iisus Hristos, spre nădejde vie, 4 spre moștenire nestricăcioasă și neîntinată și neveștejită, păstrată în ceruri pentru voi, 5 cei ce cu puterea lui Dumnezeu sunteți păziți prin credință pentru o mântuire gata să se descopere în vremea de apoi. 6 Întru aceasta bucurați-vă, cu toate că acum pentru scurtă vreme ar trebui să fiți întristați prin felur...

  Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1) V eseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă. Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție. 5 Dar cei mai mulți din ei nu I-au plăcut lui Dumnezeu, căci au căzut în pustie e . 6 Și aceste pilde f pentru noi s'au făcut, ca să nu poftim la cele rele, așa cum au poftit aceia. 7 Nici închinători la idoli să nu vă faceți, ca unii din ei; precum este scris: A șezut poporul să mănânce și să bea și s'au sculat să joace; 8 nici să nu ne desfrânăm, așa cum s'au desfrânat unii din ei și'ntr'o singură zi au căzut douăzeci și trei de mii; 9 nici să-L ispitim pe Domnul, așa cum L-au ispitit unii din ei și au pierit de șerpi; 10 nici să cârtiți, așa cum au cârtit unii din ei, și nimiciți au fost de către Nimicitor g . 11 Și toate acestea li s'au întâmplat lor ca pilde și au fost scrise spre povățuirea noastră, a celor care-am ajuns sfârșiturile veacurilor h . 12 Pr...

  Prochimen, glasul al 5-lea (Psalm 11: 7, 5) T u, Doamne, ne vei păzi și ne vei feri de neamul acesta în veac. Stih: Acum Mă voi scula, zice Domnul, le voi aduce lor mântuirea, întru aceasta voi îndrăzni. 6 având însă daruri felurite, după harul ce ni s'a dat: profeție e ?: după măsura credinței; 7 slujbă?: slujind; învățătură?: învățând; 8 mângâiere?: mângâind; cel ce dăruiește, întru mărinimie; cel ce stă în frunte, întru râvnă; cel ce miluiește, cu voie bună s'o facă. 9 Iubirea să fie nefățarnică. Urâți răul, alipiți-vă de bine. 10 Întru frățească prietenie iubiți-vă unii pe alții, unii pe alții întrecându-vă cu cinstirea f . 11 În râvnă nu pregetați; fiți arzători cu duhul; Domnului slujiți-I; 12 întru nădejde bucurați-vă; fiți răbdători întru necaz, stăruitori în rugăciune; 13 luați parte la nevoile sfinților g ; iubirii de străini h dați-i urmare. 14 Binecuvântați pe cei ce vă prigonesc: binecuvântați și nu blestemați. A liluia, glasul al 5-lea (Psalm 88: 1-2,...

  18 și, izbăvindu-vă de păcat, ați devenit robi ai dreptății. 19 - Vorbesc omenește f , având în vedere slăbiciunea trupului vostru g -. Că așa cum mădularele voastre vi le-ați făcut roabe necurăției și fărădelegii spre fărădelege, tot astfel faceți-le acum - mădularele voastre - roabe dreptății spre sfințire. 20 Căci la vremea când erați robi ai păcatului, liberi erați dinspre partea dreptății h . 21 Ca urmare, ce roadă aveați atunci?: roade de care acum vă rușinați; pentru că sfârșitul acelora este moartea. 22 Dar acum, eliberați fiind de păcat și robi făcându-vă lui Dumnezeu, aveți roada voastră spre sfințire, iar sfârșitul, viața veșnică. 23 Pentru că plata păcatului este moartea, dar harul lui Dumnezeu este viața veșnică întru Hristos Iisus, Domnul nostru.

  Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1) V eseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă. Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție. 11 Că zice Scriptura: Tot cel ce crede în El nu va fi rușinat. 12 Fiindcă între iudeu si elin nu există deosebire, de vreme ce Același este Domnul tuturor, Care-i îmbogățește pe toți cei ce-L cheamă. 13 Că oricine va chema numele Domnului se va mântui. 14 Dar cum Îl vor chema pe Acela în care n'au crezut? și cum vor crede în Acela de care n'au auzit? și cum vor auzi fără propovăduitor? 15 și cum vor propovădui, de nu vor fi trimiși? Precum este scris: Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc bunele vestiri! 16 Dar nu toți i s'au supus Evangheliei, căci Isaia zice: Doamne, cine-a crezut celor auzite de la noi? 17 Prin urmare, credința vine din ceea ce se aude, iar ceea ce se aude vine prin cuvântul lui Hristos. 18 Dar întreb: Oare n'a...

  14 Fiindcă toți câți sunt mânați de Duhul lui Dumnezeu, aceia sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Pentru că n'ați primit un duh al robiei, ca din nou să vă temeți, ci Duhul înfierii L-ați primit, prin Care strigăm: Avva! Părintef! 16 Însuși Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu. 17 Iar dacă suntem fii, suntem și moștenitori - moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună-moștenitori cu Hristos, dacă într'adevăr pătimim împreună cu El, pentru ca'mpreună cu El să ne și slăvim. 18 Într'adevăr, eu socotesc că suferințele din vremea de acum nu au nici o însemnătate față de mărirea care ni se va descoperi. 19 Fiindcă nerăbdătorul dor al făpturii cu nerăbdare așteaptă descoperirea fiilor lui Dumnezeug. 20 Căci făptura a fost supusă deșertăciunii - nu de voia ei, ci din pricina aceluia care a supus-o - cu nădejdea însă 21 că și ea, făptura însăși, se va elibera din robia stricăciunii spre libertatea slavei fiilor lui Dumnezeu.

  Prochimen, glasul al 3-lea (Luca 1: 47, 48) M ărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum, mă vor ferici toate neamurile. 22 și dându-se jos la Cezareea i , s'a suit și a salutat Biserica j ; și s'a coborât la Antiohia. 23 Și după ce a stat acolo câtva timp, a plecat și a străbătut pe rând ținutul Galatiei și Frigia, întărind pe toți ucenicii. 24 A sosit însă la Efes un iudeu cu numele Apollo, alexandrin de neam, bărbat iscusit la cuvânt, și puternic în Scripturi k . 25 El era școlit în Calea Domnului; și fierbând cu duhul, grăia și drept învăța cele despre Iisus, deși cunoștea numai botezul lui Ioan. 26 Și el a început să vorbească cu'ndrăznire în sinagogă. Dar Priscila și Acvila, auzindu-l, l-au luat cu ei și i-au arătat mai cu de-amănuntul Calea lui Dumnezeu. 27 Și vrând el să treacă în Ahaia, frații l-au încurajat și le-au scris ucenicilor să-l primească. Și...

  Prochimen, glasul al 8-lea (Psalm 18: 4, 1) Î n tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumii cuvintele lor. Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria. 20 Dar înconjurându-l ucenicii, el s'a sculat și a intrat în cetate. Și a doua zi s'a dus cu Barnaba la Derbe. 21 Și binevestind ei în cetatea aceea și făcând ucenici mulți, s'au înapoiat la Listra, la Iconiu și la Antiohia, 22 întărind sufletele ucenicilor și îndemnându-i să stăruie în credință, că „prin multe necazuri trebuie să intrăm în împărăția lui Dumnezeu“. 23 Și hirotonindu-le preoți în fiecare Biserică d , rugându-se cu postiri, i-au încredințat Domnului în Care crezuseră. 24 Și străbătând Pisidia, au venit în Pamfilia. 25 Și după ce au grăit cuvântul Domnului în Perga, au coborât la Atalia. 26 Și de acolo au mers cu corabia spre Antiohia, de unde fuseseră ei încredințați harului lui Dumnezeu spre lucrarea pe care-au împlinit-o. 27 Și venind și adunând Bise...