Pomenirea Sfântului Proroc Elisei

 

Prorocul Elisei a trăit cu nouă sute de ani mai înainte de Mântuitorul. Când Dumnezeu bine a voit a lua la El pe vârstnicul Proroc Ilie, El i-a descoperit lui Ilie că l-a ales pe Elisei, fiul lui Șafat, din seminția lui Ruben, din cetatea Abelmeholah, ca următor lui în slujirea prorocească. Ilie i-a descoperit apoi lui Elisei ce îi descoperise lui Domnul și l-a îmbrăcat în mantia lui, cerând cu lacrimi de la Dumnezeu ca îndoit să-i dea lui Elisei harul.
Elisei îndată și-a părăsit casa și familia și a urmat lui Ilie. Când Domnul l-a răpit pe Ilie în carul cel de foc, Elisei a rămas să ducă mai departe slujirea preoțească cu o putere încă și mai mare decât a lui Ilie.
Prin marea sa curățenie și marea sa râvnă, el a fost întocmai cu cei mai mari dintre proroci, iar prin puterea covârșitoare și tainică pe care i-a dat-o lui Dumnezeu el i-a întrecut pe toți.
El a despărțit apele Iordanului precum odinioară Moise despărțise apele Mării Roșii; el a făcut dulci apele amare de la Ierihon; el umplut cu apă tranșeele de apărare excavate în războiul cu Moabitenii; el a înmulțit untdelemnul din vasele văduvei celei sărace; el l-a înviat pe fiul femeii sunamite; el a hrănit o sută de oameni cu douăzeci de pâini mici, el l-a vindecat pe Neeman căpetenia de oști de boala leprei; el a lovit cu lepră pe sluga lui Gehazi din pricină că acesta s-a mândrit; el a orbit toată oștirea siriană, iar altă oștire a pus-o pe fugă; el a prorocit multe care aveau să se întâmple poporului și unor oameni îndeosebi. El s-a odihnit la adâncile sale bătrâneți.