VECERNIA

 

Facere 17, 15-17, 19; 18, 11-14; 21, 1-2, 4-8

¹⁵ După aceea a zis iarăși Dumnezeu către Avraam: «Pe Sarai, femeia ta, să nu o mai numești Sarai, ci Sarra să-i fie numele. ¹⁶ Și o voi binecuvânta și-ți voi da din ea un fiu; o voi binecuvânta și va fi mamă de popoare și regi peste popoare se vor ridica dintr-însa». ¹⁷ Avraam a căzut atunci cu fața la pământ și a râs, zicând în sine: «E cu putință oare să mai aibă fiu cel de o sută de ani? Și Sarra cea de nouăzeci de ani e cu putință oare să mai nască?»

¹⁹ Iar Dumnezeu a răspuns lui Avraam: «Adevărat, însăși Sarra, femeia ta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele Isaac și Eu voi încheia cu el legământul Meu, legământ veșnic: să-i fiu Dumnezeu lui și urmașilor lui.

¹¹ Avraam și Sarra însă erau bătrâni, înaintați în vârstă, și Sarra nu mai era în stare să zămislească. ¹² Și a râs Sarra în sine și și-a zis: «Să mai am eu oare această mângâiere acum, când am îmbătrânit și când e bătrân și stăpânul meu?» ¹³ Atunci a zis Domnul către Avraam: «Pentru ce a râs Sarra în sine și a zis: «Oare cu adevărat voi naște, bătrână cum sunt?» ¹⁴ Este oare ceva cu neputință la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am să vin pe la tine și Sarra va avea un fiu!»

¹ Apoi a căutai Domnul spre Sarra, cum îi spusese, și i-a făcut Domnul Sarrei, cum îi făgăduise. ² Și a zămislit Sarra și a născut lui Avraam un fiu la bătrânețe, la vremea arătată de Dumnezeu.

⁴ Și Avraam a tăiat împrejur pe Isaac, fiul său, în ziua a opta, cum îi poruncise Dumnezeu. ⁵ Avraam însă era de o sută de ani, când i s-a născut Isaac, fiul său, ⁶ Iar Sarra a zis: «Râs mi-a pricinuit mie Dumnezeu; că oricine va auzi aceasta, va râde!» ⁷ Și apoi a adăugat: «Cine ar fi putut spune lui Avraam că Sarra va hrăni prunci la sânul său? Și totuși i-am născut fiu la bătrânețile sale!» ⁸ Și crescând copilul, a fost înțărcat. Iar Avraam a făcut ospăț mare în ziua în care a fost înțărcat Isaac, fiul său. 

Judecători 13, 2-14, 17-21

² Era însă în vremea aceea un om de la țara, din seminția lui Dan, cu numele Manoe și femeia lui era stearpă și nu năștea. ³ Udată însă s-a arătat îngerul Domnului femeii și i-a zis: «Iată tu ești stearpă și nu naști; dar vei zămisli și vei naște fiu. ⁴ Păzește-te dar, să nu bei vin, nici sicheră și nimic necurat să nu mănânci; ⁵ Că iată ai să zămislești și al să naști un fiu; și nu se va atinge briciul de capul lui, pentru că pruncul acesta va fi chiar din pântecele mamei sale nazireu al lui Dumnezeu și va începe să izbăvească pe Israel din mâna Filistenilor». ⁶ Și a venit femeia și a spus bărbatului său, zicând: «A venit la mine un om al lui Dumnezeu, a cărui înfățișare era ca înfățișarea unui înger al lui Dumnezeu, foarte luminos; nici eu nu l-am întrebat de unde este și nici el nu mi-a spus numele său; ⁷ Dar mi-a zis: Iată ai să zămislești și ai să naști un fiu; așadar să nu bei vin și sicheră și să nu mănânci nimic necurat, căci copilul chiar din pântecele mamei și până la moarte va fi nazireu al lui Dumnezeu». ⁸ Atunci Manoe s-a rugat Domnului și a zis: «Doamne, fă să vină iarăși pe la noi omul lui Dumnezeu pe care l-ai trimis Tu, și să ne învețe ce să facem cu copilul care se va naște!» ⁹ Și a ascultat Dumnezeu glasul lui Manoe și a venit îngerul iarăși la femeie, când era la câmp, însă Manoe, bărbatul ei, nu era cu dânsa. ¹⁰ Dar femeia a alergat îndată și a vestit pe bărbatul său, zicându-i: «Iată mi s-a arătat omul cel ce a venit atunci la mine». ¹¹ Și s-a sculat Manoe și s-a dus cu femeia sa și a venit la omul acela și a zis către el: «Tu, oare, ești omul acela care ai vorbit cu femeia?» Iar îngerul i-a răspuns: «Eu!» ¹² Și a zis Manoe: «Așadar, dacă se va împlini cuvântul tău, cum să ne purtăm cu copilul acesta și ce să facem cu el?» ¹³ Iar îngerul a zis: «Să se păzească el de toate cele ce am spus eu femeii; ¹⁴ Să nu mănânce nimic din câte rodește vița de vie; să nu bea vin, nici sicheră și să nu mănânce nimic necurat și să păzească toate câte i-am poruncit ei».

¹⁷ Și a zis Manoe către îngerul Domnului: «Cum îți este numele? Ca să te mărim, când se va împlini cuvântul tău». ¹⁸ Zis-a îngerul către el: «La ce mă întrebi tu de numele meu? Că el este minunata». ¹⁹ Atunci a luat Manoe un ied și prinos de pâine și le-a adus Domnului pe o stâncă. Și a făcut acela minunea pe care au văzut-o Manoe și femeia sa. ²⁰ Când a început a se înălța flacăra de la jertfelnic spre cer, îngerul Domnului s-a ridicat cu flacăra de pe jertfelnic. Văzând aceasta, Manoe și femeia lui au căzut cu fața la pământ. ²¹ Și s-a făcut nevăzut îngerul Domnului de Manoe și de femeia lui. Atunci Manoe a înțeles că acela fusese îngerul Domnului.