VECERNIA

 

 Prorocia lui Isaia 40, 1-5, 9-10; 41, 18; 45, 18; 48, 21; 54, 1 


1 «Mângâiați, mângâiați pe poporul Meu», zice Dumnezeul vostru. 2 «Dați curaj Ierusalimului și strigați-i că munca de rob a luat sfârșit, fărădelegea sa a fost ispășită și că a luat pedeapsă îndoită din mâna Domnului pentru păcatele sale». 3 Un glas strigă: «În pustiu gătiți calea Domnului, drepte faceți în loc neumblat cărările Dumnezeului nostru. 4 Toată valea să se umple și tot muntele și dealul să se plece; și să fie cele strâmbe, drepte și cele colțuroase, căi netede. 5 Și se va arăta slava Domnului și tot trupul o va vedea căci gura Domnului a grăit».


9 Suie-te pe munte înalt, cel ce binevestești Ierusalimului, ridică glasul tău cu putere, cel ce binevestești Ierusalimului, înalță glasul și nu te teme, zi cetăților lui Iuda: «Iată Dumnezeul vostru!» 10 Că Domnul Dumnezeu vine cu putere și brațul Lui supune tot. Iată că prețul biruinței Lui este cu El și rodul izbânzii merge înaintea Lui.


18 Pe dealuri înalte voi da drumul la râuri și la izvoare în mijlocul văilor, pustiul îl voi preface în iaz și pământul uscat în pâraie de apă!


18 Că așa zice Domnul, Care a făcut cerurile, Dumnezeu, Care a întocmit pământul, l-a făcut și l-a întărit; și nu în deșert l-a făcut, ci ca să fie locuit: «Eu sunt Domnul și nu este altul!»


21 Și nu vor suferi de sete în pustiul unde El îi duce; El le izvorăște apă din stâncă. El despică stânca și apa țâșnește!


1 Veselește-te, cea stearpă, care nu nășteai, dă glas și strigă tu care nu te-ai zvârcolit în dureri de naștere, căci mai mulți sunt fiii celei părăsite, decât ai celei cu bărbat, zice Domnul.   

Prorocia lui Maleahi 3, 1-3, 5-7, 12; 4, 4-6

1 «Iată, Eu trimit pe îngerul Meu și va găti calea înaintea feței Mele și va veni îndată în templul Său Domnul pe Care Îl căutați și Îngerul legământului pe Care voi Îl doriți. Iată, vine!», zice Domnul Savaot. 2 «Și cine va putea îndura ziua venirii Lui și cine se va putea ține bine, când El Se va arăta? Căci El este ca focul topitorului și ca leșia nălbitorului. 3 Și El Se va așeza să lămurească și să curețe argintul; El va curăța pe fiii lui Levi și îi va lămuri ca pe aur și argint, și vor aduce Domnului jertfă întru dreptate.

5 Și Mă voi apropia de voi ca să vă judec și voi fi martor grabnic împotriva vrăjitorilor, a desfrânaților și a celor care jură strâmb, împotriva celor care asupresc pe simbriaș, pe văduvă și pe orfan, apasă pe cel străin și nu se tem de Mine, zice Domnul Savaot. 6 «Că Eu sunt Domnul și nu M-am schimbat și voi n-ați încetat să fiți fiii lui Iacov. 7 Din zilele părinților voștri v-ați depărtat de la poruncile Mele și nu le-ați păzit. Întoarceți-vă către Mine, și Mă voi întoarce și Eu către voi», zice Domnul Savaot. «Dar voi răspundeți: «Cum să ne întoarcem?»

12 «Și toate neamurile vă vor ferici pe voi, căci veți fi o țară dorită», zice Domnul Savaot.   

Înțelepciunea lui Solomon 4, 7, 16-20; 5, 1-7

7 Cel drept, chiar când apucă să moară mai devreme, dă de odihnă.

16 Dreptul care moare osândește pe nelegiuiții care trăiesc, iar tinerețea ajunsă la grabnică desăvârșire osândește lungile bătrâneți ale celui nedrept. 17 Vor vedea sfârșitul înțeleptului, dar nu vor înțelege ce sfat a avut Dumnezeu cu el și pentru ce l-a pus bine pentru Sine. 18 Vor vedea și-și vor bate joc, dar Domnul îi va face de ocară. 19 Căci vor fi pe urmă hoit fără de cinste, printre morți, întru rușine, în veac de veac; Domnul îi va zdrobi și, muți, îi va azvârli cu capul în jos, îi va zgudui din temelie și vor pieri până la cel mai mic; chinul îi va măcina și pomenirea lor se va șterge. 20 Vor veni înspăimântați de știința păcatelor lor și fărădelegile lor îi vor mustra față în față.

1 Atunci cel drept va sta cu multă îndrăzneală înaintea celor care l-au prigonit și au disprețuit ostenelile sale. 2 Iar ei, văzându-l, se vor tulbura cu cumplită frică și se vor minuna de minunea mântuirii dreptului. 3 Ei vor zice, căindu-se în inima lor și gemând întru strâmtorarea duhului lor: «Acesta este pe care-l aveam altădată de batjocură și ținta ocărilor noastre. 4 Nebunii de noi! Am socotit viața lui o nebunie și moartea lui o ticăloșie. 5 Și iată cum a fost socotit între fiii lui Dumnezeu și partea lui între sfinți! 6 Așadar noi am rătăcit de la calea adevărului și lumina dreptății n-a strălucit pentru noi și nouă soarele nu ne-a răsărit. 7 Ne-am săturat de cărările fărădelegii și ale pierzării; am străbătut pustietăți neumblate, iar calea Domnului n-am cunoscut-o.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Luca 1, 39-49, 56

Rugăciune către Sfânta Muceniță Hristina

Biblia Sectară și Biblia Ortodoxă. Diferentele dintre minciunile sectantilor si dreapta credinta