Pomenirea Sfintei Mucenițe Antusa și a celorlalți împreună cu dânsa

 

Sfânta Antusa a fost fiica unei familii de mari demnitari din Seleucia, foarte bogați și păgâni. Aflând despre Hristos, Antusa a crezut în El din toată inima ei și s-a dus în taină la Episcopul Atanasie, care i-a făcut Sfântul Botez. Curând după aceea, Antusa a pornit să se sălășluiască și să se nevoiască în pustie, căci i-a fost frică să se mai întoarcă la casa părinților ei. Ea s-a nevoit în pustie, întru mari lupte și încercări, timp de douăzeci și trei de ani. Ea și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos pe când se afla la rugăciune, îngenunchiată pe o piatră sub care, potrivit testamentului ei, a dorit să fie îngropată.
Episcopul Atanasie și două dintre slugile Antusei, Harisim și Neofit, au fost omorâți mai după aceea pentru credința lor în Hristos.
Acestea s-au petrecut în timpul împăratului Valerian, cam pe la anul 257. Ei au luat cu toții cinstită moarte pentru Hristos și s-au încununat cu cununile biruinței celei veșnice, de către împăratul Slavei.