Sfinții Împarați Constantin și Elena

Sfântul Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus şi al Elenei. S-a născut la 27 februarie 272, în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia). După moartea tatălui său din 304, a fost proclamat împărat. Intră în conflict cu Maxenţiu, fiul împăratului Maximian, pentru că acesta dorea să ocupe funcţia pe care el o deţinea.

În ziua premergătoare luptei cu Maxenţiu, în anul 312, Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă şi o inscripţie: În hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, în vis, i se descoperă Hristos şi-l îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va ieşi biruitor din luptă.

În anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea creştinilor şi astfel, creştinismul devine religie permisă în imperiu. Religia creştină va deveni religie de stat, în vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395).

Amintim că în vremea împăratului Constantin s-a ţinut primul Sinod Ecumenic, la Niceea în anul 325, unde a fost înlăturată erezia lui Arie şi s-au alcătuit primele articole din Crez.


Împăratul Constantin a murit în anul 337, la zece ani de la trecerea la cele veşnice a mamei sale.

Împărăteasa Elena, mama sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost răstignit Hristos. A zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte locaşuri.


Hramul istoric al Catedralei Patriarhale din Bucureşti


Unul dintre cele mai vechi lăcaşuri de cult din ţară închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este Catedrala patriarhală din Bucureşti, ctitorie a voievodului Ţării Româneşti, Constantin Şerban Basarab (1654-1658), care a fost sfinţită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei şi al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti şi cu episcopii de Râmnic şi de Buzău.


În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arapasu o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, aduse de la Mănăstirea Kykkos, împreună cu o copie după icoana Maicii Domnului pictată de Sfântul Evanghelist Luca, care se păstrează în mănăstirea cipriotă.


Citeşte şi:

Constantin şi Elena, Sfinţii Împăraţi care au scos creştinismul din catacombe


Mormântul Sfintei Elena

Troparul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l şi că Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împăraţi Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus, pe care păzeşte-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, unule iubitorule de oameni.


Tot astăzi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Pahomie.

Mâine, facem pomenirea Sfinţilor Mucenici Vasilisc şi Marcel.