REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

În ziua de 30 august, Biserica Ortodoxă îl pomenește pe Sfântul Ierarh Alexandru, Patriarhul Constantinopolului, unul dintre ierarhii care au rămas în memoria Bisericii prin râvna lor pentru dreapta credință și prin statornicia cu care au apărat învățătura despre dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu. Viața sa se înscrie într-una dintre cele mai importante perioade ale creștinismului timpuriu, perioada în care Biserica ieșea din lunga noapte a persecuțiilor și intra într-o epocă nouă, dar în care libertatea dobândită avea să fie urmată de o luptă profundă pentru păstrarea nealterată a credinței apostolice. Sfântul Alexandru nu poate fi înțeles separat de veacul în care a trăit. El a fost contemporan cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare, cu Sfântul Mitrofan, cu Sfântul Alexandru al Alexandriei, cu Sfântul Atanasie cel Mare și cu ceilalți Părinți care au participat sau au fost legați de marele conflict teologic provocat de Arius. Este veacul în care Biserica a fost chemată să răspund...

Sfinte Părinte Alexandru, luminător al Constantinopolului și păstor ales al lui Hristos, primește rugăciunea mea smerită și întinde asupra mea mâna ta binecuvântătoare. Tu, care ai păzit Biserica în vremuri de tulburare și ai stat neclintit în adevăr, întărește și inima mea să nu se clatine în ispite, ci să rămână în lumina credinței pe care ai mărturisit‑o cu blândețe și putere. Adu‑ți aminte, Părinte, de neputințele mele și acoperă‑mă cu rugăciunile tale, ca să nu mă biruiască gândurile întunecate, nici slăbiciunea firii mele. Fă să se aprindă în mine dorul după Dumnezeu, așa cum în tine a ars neîncetat, și dă-mi să pășesc cu liniște pe calea poruncilor Lui. Tu, care ai fost icoană a înțelepciunii și a păcii, pogoară în sufletul meu pacea ta, ca să nu mă tulbur de cele trecătoare, ci să caut cele veșnice. Întărește-mi credința, limpezește-mi mintea, încălzește-mi inima, și păzește-mi pașii de tot răul, ca să pot sluji lui Hristos cu curăție și cu nădejde. Sfinte Alexandru, roa...

 

  ​Pe locul bisericii unde se află astăzi icoana Maicii Domnului se afla o movilă de pământ numită „Dealul Livezii”, căci era acoperită cu o livadă bogată peste care trona un dud secular, sădit acolo înainte ca Mihai Viteazu avea să fie ban al Craiovei. În această livadă obișnuia să își petreacă după-amiezile un negustor al locului care era privit de craioveni ca fiind cam avar. ​Într-o asemenea zi de vară, plimbându-se negustorul pe sub arborii umbroși ai livezii, zări dintr-o dată o lumină strălucitoare printre ramurile dudului. Crezând că pricina este soarele, își îndreptă gândul în altă parte. Însă în zilele următoare întâmplarea se repetă, sfârșind prin a-i stârni curiozitatea, căci se urcă în copac și mare îi fu mirarea când află acolo o frumoasă icoană a Maicii Domnului. Minunat peste măsură, luă icoana la dânsul acasă, așteptând după obiceiul de atunci să treacă 3 zile să vadă dacă cineva a pierdut această icoană, însă nimeni nu veni la dânsul. ​Uitându-se la dânsa, se g...

      Ziua duminicii îmi aduce aminte de atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om. Ție, deci, iubitorule de oameni, Doamne, mă închin și-Ți mulțumesc foarte pentru darurile cele mari pe care le-ai făcut și le faci tuturor făpturilor Tale. Inima mi se bucură când stau și cuget cum că Tu Însuți ești Dumnezeu sfânt, atotînțelept, atotputernic, necuprins, încât nicio bunătate și nicio mărire nu-Ți lipsește. Tu ești Unul Dumnezeu în trei Fețe: Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt. Numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu adevărat și Te mărturisesc și Te slăvesc, Ție mă închin și-Ți slujesc pururea, cu toată inima și cu toată puterea. O, Părinte sfinte, milostivește-Te spre noi! O, binecuvântat Fiu al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-mi darul și acoperământul Tău! Multmilostive Stăpâne, rogu-Te, șterge păcatele mele cele multe, după mulțimea îndurărilor Tale. Mulțumescu-Ți cu toată inima mea pentru bunătățile ce-mi trimiți în toate zile...

  33 Ascultați altă parabolă: Era un om stăpân al casei sale, care a sădit vie; și a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit turn și a dat-o pe seama lucrătorilor, iar el s'a dus departe. 34 Iar când s'a apropiat vremea roadelor, și-a trimis slujitorii la lucrători, ca să-i ia roadele; 35 dar lucrătorii, prinzându-i pe slujitori, pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. 36 A mai trimis alți slujitori, mai mulți decât cei dintâi, și tot așa au făcut cu ei. 37 În cele din urmă l-a trimis la ei pe fiul său, zicând: De fiul meu se vor rușina. 38 Dar lucrătorii viei, văzându-l pe fiu, au zis între ei: Acesta este moștenitorul; veniți să-l omorâm și să avem noi moștenirea lui!... 39 Și, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie și l-au omorât. 40 Deci, când va veni stăpânul viei, ce le va face lucrătorilor acelora?“ 41 Iar ei I-au răspuns: „Pe cei răi cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care-i vor da roadele la vreme...

Sfântul Ierarh Varlaam - viața unui mare păstor al Bisericii La 30 august, Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei, unul dintre marii ierarhi ai veacului al XVII-lea. Viața sa se leagă în mod profund de istoria Bisericii Moldovei, de dezvoltarea culturii bisericești și de lucrarea de apărare și transmitere a credinței ortodoxe. A fost un om al mănăstirii, un cărturar, un egumen, un arhimandrit și, mai apoi, mitropolit al Moldovei vreme de peste două decenii. Despre primii ani ai vieții sale nu s-au păstrat foarte multe informații. Izvoarele bisericești îl prezintă ca fiind născut în jurul anului 1590, în ținutul Neamțului, într-o familie de răzeși, iar la botez a primit numele de Vasile. Cercetarea istorică a discutat în timp și alte ipoteze privind originea sa, însă tradiția bisericească îl leagă de ținutul Neamțului și, în mod deosebit, de zona în care avea să se formeze mai târziu ca monah. Copilăria și adolescen...

Sfinte Ierarhe Varlaam, înțelept arhipăstor și învățător al nostru, primește rugăciunea noastră cea smerită, grăbește și ne ajută, celor ce ne închinăm sfintei icoanei tale cu credință și cu dragoste. Întărește-ne în dreapta credință, stinge răzvrătirile eresurilor și depărtează de la noi certurile și dezbinările, ura și defăimarea. Ocrotește țara în care se pomenește numele tău; păzește mănăstirile, orașele și satele și pe fiii neamului nostru românesc, de foamete, de cutremur, de potop, de secetă, de bolile cele aducătoare de moarte, de necazuri și de toată reaua întâmplare. Roagă pe Hristos-Domnul să dăruiască tuturor pace și bucurie sfântă, bunăstare poporului, ploaie aducătoare de roade, binecuvântare în familii, iubire unul față de altul, încredere și dragoste între frați, răbdare, spor duhovnicesc credincioșilor, ascultare și smerită cugetare călugărilor, dreaptă chibzuință preoților, înțelepciune și râvn...

  I  13 Privegheați, stați în credință pe picioarele voastre, îmbărbătați-vă, întăriți-vă. 14 Toate ale voastre cu iubire să se facă. 15 Încă ceva, fraților: Voi știți casa lui Ștefanas c , că este pârga Ahaiei și că spre slujirea sfinților s'au rânduit pe ei înșiși; 16 vă rog ca și voi să vă supuneți unora ca aceștia și oricui lucrează și se ostenește împreună cu ei. 17 Mă bucur de venirea lui Ștefanas, a lui Fortunat și a lui Ahaic, pentru că ei au împlinit lipsa voastră, 18 că mi-au odihnit duhul, pe al meu și pe al vostru. Pe unii ca ei, așadar, învățați-vă să-i cunoașteți. 19 Vă îmbrățișează Bisericile Asiei. Vă îmbrățișează mult, în Domnul, Acvila și Priscila, împreună cu Biserica din casa lor. 20 Vă îmbrățișează frații toți. Îmbrățișați-vă unii pe alții cu sărutare sfântă. 21 Salutarea, cu mâna mea, a lui Pavel d . 22 Dacă cineva nu-L iubește pe Domnul, să fie anatema e ! Marana tha f ! 23 Harul Domnului Iisus Hristos să fie cu voi! 24 Dragostea mea e cu voi toți într...

  ​Frați creștini, ​Pilda din Evanghelia pe care ați auzit-o astăzi, ne-a arătat că, după ce Mântuitorul Hristos a fost ucis de iudei, Dumnezeu și-a întors fața Sa de la neamul acesta, atât de iubit Lui până atunci, și în locul lui a chemat în împărăția Sa neamurile păgâne, făcând un singur popor din diferitele neamuri și din iudeii care au crezut în El. Acest popor, numit după numele Lui poporul creștinesc, este, de acum înainte, poporul cel ales, poporul cel sfânt. Fiindcă în pilda pe care ați auzit-o astăzi, vedem strălucind dumnezeieștile bunuri ale îndelungii-răbdări, de aceea, am socotit că este de folos să vorbim azi despre îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu. ​Îndelunga-răbdare a lui Dumnezeu izvorăște din însăși dumnezeiasca ființă, întocmai ca apa din izvor, și în același fel ca și dragostea, milostivirea, dreptatea, pronia și toate celelalte însușiri ale lui Dumnezeu. Când omul păcătuiește, se aseamănă cu acela care îndrăznește să ridice mâna sa asupra împăratului însuși...

  ​Frați creștini, ​Pentru iubirea lui Avraam față de Dumnezeu și pentru viața lui curată, Dumnezeu a ales neamul lui dintre toate celelalte neamuri ale pământului, ca să ridice printr-însul, din căderea în păcat a primilor oameni, pe tot neamul omenesc, și să cheme pe om la fericirea pe care a avut-o în rai, după cum ne spune Apostolul Pavel, zicând: „Urmașilor lui Avraam li s-a dat înfierea și slava și poruncile, darea Legii și slujba și făgăduințele“ (Romani 9, 4). ​Când Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu a binevoit să se pogoare pe pământ, ca să mântuiască neamul omenesc, a luat trup omenesc din urmașii neamului lui Avraam. Dar, după patimile și învierea Sa, afară de sfinții apostoli și de ceilalți care au crezut într-Însul, din neamul evreiesc, Iisus și-a întors fața Sa de la acest neam. În locul neamului evreiesc, El aduce în harul Său dumnezeiesc și în dragostea Sa, învrednicindu-l de Împărăția cea fără de sfârșit, neamul închinătorilor la idoli, după cum a proorocit sfântul p...

  ​ Tâlcuire duhovnicească la Matei 21, 33-44 ​Evanghelia Duminicii a XIII-a după Rusalii aduce în fața conștiinței noastre una dintre cele mai profunde parabole rostite de Mântuitorul Iisus Hristos: Pilda lucrătorilor celor răi ( Matei 21, 33-44 ). Rostită în ultimele zile ale activității Pământești a Domnului, chiar în Templul din Ierusalim, pilda este deopotrivă o demascare a infidelității cărturarilor și arhiereilor vremii, dar și un avertisment existențial adresat creștinilor din toate timpurile. ​1. Cadrul și Simbolismul Evanghelic ​Stăpânul casei sădește o vie, o împrejmuiește cu gard, sapă în ea teasc, zidește un turn de pază și o încredințează unor lucrători (vieri), plecând apoi într-o călătorie îndepărtată. ​În tâlcuirea Sfinților Părinți, fiecare element poartă o încărcătură duhovnicească precisă: ​ Via reprezintă poporul credincios, Biserica și, în sens personal, sufletul fiecărui om încredințat spre mântuire. ​ Gardul este Legea divină și poruncile care pro...