Pomenirea Sfântului Grigorie, făcătorul de minuni, episcopul Neocezareei

 

Acest bărbat al lui Dumnezeu și puternic făcător de minuni s-a numit un al doilea Moise. El s-a născut din părinți păgâni, dar foarte nobili și bogați. El a studiat înalta filosofie elină și egipteană cărora, văzându-le subțirătatea și insuficiența s-a întors către marii dascăli ai creștinilor, de la Alexandria și mai ales către Origen, care la acea vreme încă nu căzuse în erezie. Cu Origen el a studiat timp de mai mulți ani, primind de la el și Sfântul Botez.
Curat fiind cu trupul și cu sufletul, el a voit să se închine pe sine cu totul lui Hristos Dumnezeu și pentru aceasta să retras în pustie, unde a petrecut vreme îndelungată întru nevoințe aspre. Vestea viețuirii lui sfinte s-a răspândit pretutindeni.
Episcopul Fedim al Amasiei a gândit și a voit să îl hirotonească pe Grigorie Episcop al Neocezareei. Curat cu inima fiind și citind gândul lui Fedim, Sfântul Grigorie s-a ascuns de la fața trimișilor lui întru pustia mai dinlăuntru. În cele din urmă, Episcopul Fedim l-a hirotonit pe Grigorie întru episcop într-un chip dumnezeiesc și ciudat (Adică, nefiind el de față, după cum mărturisește canonul din Minei, în pesna a cincea: "Stătătorul înaintea lui Dumnezeu, Fedim, fiind aprins de râvnă, te-a uns pe tine, părinte, nefiind tu de față, bizuindu-se pe buna ta credință și pe viața ta cea curată, grăitorule de Dumnezeu, Grigorie. " - Apud Viețile Sfinților pe noiembrie, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1993, p. 315.) și astfel Sfântul Grigorie a fost silit să primească marea răspundere de arhipăstor de suflete.
Lui i s-au arătat Preasfânta Născătoare de Dumnezeu și Sfântul Ioan Teologul care, la porunca Preasfintei Fecioare, i-a dăruit Sfântului Grigorie cuvintele Simbolului Credinței, care a păstrat mai apoi numele său.
Dar cine poate înșirui toate minunile pe care le-a lucrat acest al doilea Moise? El avea putere asupra duhurilor necurate, asupra munților și apelor, el a vindecat durerile și bolile incurabile ale oamenilor, el s-a făcut nevăzut dinaintea prigonitorilor lui, el vedea gândurile oamenilor și faptele care aveau să se întâmple.
El și-a încheiat alergarea pământească la anul 270, fiind la adânci bătrâneți. Când a sosit ca episcop la Neocezareea, a aflat acolo doar șaptesprezece suflete creștinești ce trăiau într-o cetate păgână. Când a ieșit din această viață, el a lăsat o Neocezaree creștină, în care păgâni nu mai erau decât șaptesprezce dintre locuitori.
El se veselește acum în Împărăția Cerurilor, unde a primit cununa slavei de la Hristos Iisus Domnul nostru.