REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  ) S fântul Teodor a fost din țara Glatiilor, din satul Sicheot, de lângă Ancira, și a trăit pe vremea împăratului Tiberiu II (578-582), până pe vremea lui Heraclie împăratul (610-641). Și Dumnezeu era cu dânsul, că, încă din cea dintâi vârstă, avea mare dragoste de Dumnezeu, de Sfântul Gheorghe și de rugăciune. La vârsta de 14 ani, cu învoirea mamei sale, s-a așezat într-o peșteră de munte, lângă biserica Sfântului Gheorghe, unde a petrecut mulți ani în post și rugăciune. Și se mirau toți de acest copil minunat și de un atât de mare dar la Dumnezeu, care era întru el, cel atât de tânăr. Și preamăreau pe Dumnezeu, zicând: "Ai ascuns Doamne, acestea de cei înțelepți și pricepuți și le-ai descoperit pruncilor." Și, sporea în suișurile duhovnicești, odată cu anii vieții sale și a fost numărat Sfântul acesta, întâi, în ceata călugărilor: și a dăruit Dumnezeu acestui tânăr călugăr, puterea de a face minuni. Avea 18 ani, când auzind de dânsul Teodosie, episcopul cetății Anastasi...

  ​Acest cuvios Teodor s-a născut în satul Sicheon din Galatia, pentru care pricină s-a numit Sicheotul. ​Copil de zece ani fiind, el s-a dat pe sine celor mai aspre postiri și privegheri, stând treaz la rugăciune în toate nopțile, după cum văzuse la bătrânul Ștefan, cel care locuia în casa părinților lui. ​Maica lui, Maria, era o văduvă bogată care intenționa să-și dea fiul la învățătura armelor. Dar Sfântul Gheorghe i-a apărut odată în vis și i-a zis că Teodor era chemat la slujirea împăratului Cerurilor, iar nu la aceea a împăratului pământesc. ​Sfântul Gheorghe i s-a înfățișat de multe ori și tânărului Teodor, fie ca să-l povățuiască, fie ca să-l salveze și să-l apere de anumite pericole înspre care diavolii deja îl împingeau. ​La Teodor, de asemenea, însăși Stăpâna Cerurilor, Preacurata de Dumnezeu Născătoarea, nu de puține ori a venit. Căci nevoințele foarte tânărului Teodor întreceau și pe cele ale nevoitorilor din pustie, care se nevoiau pe atunci în părțile Galatiei. ...

 

  ​Alexandra, mucenița lui Hristos Dumnezeu, era soția împăratului Dioclețian. Văzând ea că Sfântul Gheorghe era chinuit în felurite chipuri spre moarte, dar că în chip minunat rămâne viu și sănătos, s-a înfățișat înaintea împăratului, în vreme ce acesta aducea jertfă idolilor, și s-a mărturisit pe sine creștină. Pentru aceasta, a fost pusă în închisoare. După ce a fost închisă, s-a dat hotărâre ca să fie tăiați cei doi, Gheorghe și Alexandra. Aflând ea această hotărâre a împăratului, în închisoare s-a rugat lui Dumnezeu și și-a dat sufletul în mâinile Domnului. ​Iar Apolo, Isachie și Codrat, fiind din slugile împărătesei Alexandra și văzând-o pe ea că a disprețuit vremelniceasca și stricăcioasa împărăție, au crezut și ei în Hristos. Aceștia au mustrat cu îndrăzneală pe împărat, numindu-l călcător de lege și sălbatic. Mâniindu-se împăratul, a poruncit ca aceștia să fie aruncați în temniță. Ulterior, Codrat a fost tăiat cu sabia, iar Apolo și Isachie au fost uciși prin înfometare,...

  ​Se spune că în vremea prigoanei, când Sfântul Ianuarie era dus spre locul de osândă, un tânăr ostaș, uimit de liniștea de pe chipul ierarhului, l-a întrebat în taină: „Părinte, de unde ai această pace, când moartea stă la pragul tău?” ​Sfântul s-a oprit, l-a privit cu dragoste și i-a răspuns: „Fiule, pacea nu vine din absența suferinței, ci din prezența Celui Veșnic. Cel ce poartă în inimă Lumina Învierii nu se mai teme de umbra mormântului. Eu nu merg spre moarte, ci spre Adevărata Viață, unde frații mei mă așteaptă deja cu cununi de biruință.” ​În acea clipă, cei care erau împreună cu dânsul — diaconii și cititorii săi — au început să cânte imnuri de laudă, nu ca niște condamnați, ci ca niște nuntași. Această tărie de neclintit ne învață că unitatea în credință transformă suferința în jertfă binemirositoare, iar sfârșitul pământesc într-un început ceresc. ​Despre Sărbătoarea Sfântului Sfințit Mucenic Ianuarie ​Prăznuirea Sfântului Sfințit Mucenic Ianuarie și a celor împre...

    Doamne, Dumnezeul meu, osandit stau inaintea fetei Tale celei sfinte, și-mi marturisesc nevrednicia, neputinta și saracia mea cea mare. Pentru aceasta ma rog Tie: O, izvor dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunatăţile îndurarii Tale, pentru ca sa pot scoate lacrimi, să plang, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinaciunea păcatelor, cu căinţă tare şi adevarată. Şi ca să-mi dai acest dar, Stăpane, pun mijlocitor pe înaintemergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al pocăinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfanta Evanghelie, tu care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu care L-ai botezat în Iordan şi ai vazut cerurile deschizându-se, tu care ai auzit glasul Părintelui ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu care stai în cer înaintea Judecatorului veşnic, şi fă-L sa se în...

  16 Că într'atât a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, pentru ca tot cel ce crede într'Însul să nu piară, ci să aibă viață veșnică. 17 Că Dumnezeu nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci pentru ca lumea să se mântuiască printr'Însul. 18 Cel ce crede într'Însul nu este judecat, dar cel ce nu crede a și fost judecat, fiindcă nu a crezut în numele c Celui Unul-Născut, Fiul lui Dumnezeu. 19 Iar judecata, aceasta este: că Lumina a venit în lume și oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina, fiindcă faptele lor erau rele. 20 Că tot cel ce face rele urăște Lumina și nu vine la lumină, pentru ca să nu i se vădească faptele; 21 dar cel ce face adevărul vine la Lumină, pentru ca faptele lui să se arate că întru Dumnezeu sunt săvârșite“.

Prochimen, glasul al 7-lea (Psalmul 63, 11) V eseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă. Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție. 1 Pe când vorbea către popor, au venit asupra lor preoții, căpetenia templului și saducheii a , 2 tulburați că ei învață poporul și vestesc întru Iisus învierea din morți. 3 Și punând mâna pe ei, i-au pus sub pază până a doua zi, căci acum era seară. 4 Iar mulți din cei ce auziseră cuvântul au crezut, și numărul bărbaților a ajuns ca la cinci mii b . 5 Și a fost că a doua zi s'au adunat căpeteniile lor și bătrânii și cărturarii din Ierusalim, 6 și Anna arhiereul și Caiafa și Ioan și Alexandru și câți erau din neamul arhieresc, 7 și punându-i la mijloc, i-au întrebat: „Cu ce putere sau în numele cui ați făcut voi aceasta?“ 8 Atunci Petru, plin de Duhul Sfânt, le-a zis: „Căpetenii ale poporului și bătrâni ai lui Israel, 9 dacă noi suntem astăzi cercetați pentru facere de bine unui om b...

  Glasul 3 Fecioara astăzi... C u ungerea preoției și cu sângele muceniciei v-ați împodobit, Măriților Mucenici Ianuarie și Teodor și întru cele de sus locuind, pretutindenea străluciți. Căutați spre noi, cei ce am venit în Biserica voastră și într-însa neîncetat strigăm: păziți-ne pe noi pe toți, rugând pe Dumnezeu Cel Iubitor de oameni .

  Troparul Sfântului Sfințit Mucenic Ianuarie, Episcop de Benevent și al celor împreună cu dânsul, glasul al 4-lea: D umnezeul părinților noștri Care faci pururea cu noi după blândețile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci, pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viața noastră. C ântarea 1, glasul al 4-lea. Irmos: Pe voievozii cei tari... Stih: Sfinte Sfințite Mucenice Ianuarie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. F iind împreună cu Oștite îngerilor celor fără de materie și de împărtășirea Luminii Celei Neapuse luminându-te la suflet, sfințite, luminează-mi inima mea, a celui ce-ți laudă astăzi praznicul cel purtător de lumină, Preafericite Ianuarie. Stih: Sfinte Sfințite Mucenice Ianuarie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. D in pruncie ai fost cu totul preasfințit, crescând împreună cu virtuțile și primind ungere sfințită, te-ai preoțit, păstorind poporul și cu sângele muceniciei luminându-te ai strălucit mai mult decât soarele, preacuvioase. Stih: Sfinte Sfințite M...

  Glasul 4 D umnezeul părinților noștri Care faci pururea cu noi după blândețile Tale, nu îndepărta mila Ta de la noi; ci, pentru rugăciunile lor, în pace îndreptează viața noastră.

  D ioclețian și Maximian, păgînii împărați, mîniindu-se asupra creștinilor, Ianuarie episcopul a fost prins și dus înaintea ighemonului Campaniei, Timoteiu. Acesta, silindu-l în multe feluri spre închinarea la idoli, cu îmbunări amăgindu-l și cu îngroziri înfricoșîndu-l, după ce l-a văzut neclintit în credința creștină, rămînînd ca un stîlp, a poruncit să-l arunce spre ardere, într-un cuptor încins. Și a fost sfîntul nevătămat, ca altădată cei trei tineri în cuptorul Babilonului. Căci îngerul lui Dumnezeu pogorîndu-se la dînsul, puterea focului în răcoreală a prefăcut-o, iar sfîntul dănțuind și cîntînd în mijocul focului, slăvea pe Dumnezeu. După ce a ieșit din cuptor, au văzut toți, că nici de hainele lui nu s-a atins focul și se mirau foarte mult. I ar ighemonului părîndu-i-se că episcopul creștinilor s-a păzit întreg de foc cu puterea vrăjilor, a poruncit ca atît de mult să-l întindă pe mucenic, încît să se dezlege încheieturile din alcătuirile lor, și așa întins să-l bată f...

  T oți aceștia au grăit în zilele împăratului Dioclețian și ale lui Timotei, dregătorul Campaniei, din Italia. Sfântul Ianuarie s-a născut în Neapole și era episcop de Nola, când Dioclețian a aprins focul prigoanei împotriva creștinilor. Deci, la Putiole au fost închiși mulți credincioși, printre care și diaconii Soson, Proclu, precum și doi mireni, Eutihie și Acution, care au mărturisit dreapta credință, cu mult curaj. Sfântul episcop iubea mult pe Soson și avea mare încredere în el, pentru înțelepciunea și sfințenia sa și, adesea, se împărțea bucuros din lumina învățăturilor lui. A mers, deci, episcopul la Putiole să vadă pe cei închiși, ducându-le cele de trebuință. De aceasta auzind, dregătorul Timotei a dat porunca să fie prins și fericitul Ianuarie și să fie purtat în lanțuri, până la locul de chinuire. În drum, au venit să-l vadă, Faust diaconul, dimpreună cu Dezideriu citețul, și au fost prins și ei, împreună cu episcopul lor. D upă multe chinuri, din porunca împărăte...

  ​Acest sfânt a fost Episcopul orașului Benevento din Italia. În timpul persecuțiilor lui Maximian, Ianuarie a fost adus înaintea curții de judecată și torturat în nenumărate feluri, chinuri pe care el le-a îndurat blând și fără să păcătuiască cu gândul sau cu cuvântul său. ​Când l-au aruncat în foc, focul s-a răcorit printr-o nevăzută rouă, mucenicul stând în mijlocul lui fără să ardă, cântând cântare de laudă lui Dumnezeu. El a îndurat toate cu nevinovăție și cu răbdare și atunci când au început să-i sfâșie carnea cu unghii de fier, până ce toți puteau să privească la oasele lui albe. ​La acestei chinuri ale mucenicului erau de față diaconul său, Festus și citețul său, Desiderie, care plângeau cu amar pentru părintele lor duhovnicesc. De aceea și ei au fost legați și duși împreună cu părintele lor Ianuarie, la Pozzuoli, lângă Napoli și aruncați în închisoare. ​Diaconii din Pozzuoli, Proclu și Sussos, împreună cu alți doi creștini mireni, Eutihie și Acutius, se aflau și ei ar...

 

  ​Se spune că un tânăr ucenic s-a dus la duhovnicul său, plângându-se că, deși citește Scripturile și merge la biserică, nu simte nicio schimbare în sufletul său. „Părinte,” spunea el, „parcă sunt un vas spart; torn apă, dar nimic nu rămâne.” ​Bătrânul l-a privit cu dragoste și i-a dat un coș vechi, murdar de pământ, spunându-i: „Mergi la râu și adu-mi coșul plin cu apă.” Ucenicul a ascultat, dar până să ajungă înapoi la chilie, toată apa se scurgea. A încercat de zece ori, de douăzeci de ori, până când, epuizat, i-a spus bătrânului că e imposibil. ​Atunci, duhovnicul i-a răspuns: „Vezi, ucenice? Coșul nu a reținut apa, dar privindu-l acum, observi că nu mai este murdar. S-a curățat pe dinăuntru. Așa e și cu sufletul care stă aproape de cuvântul lui Dumnezeu: chiar dacă nu ții minte totul, harul trece prin tine și spală întinăciunea gândurilor, pregătind chilia inimii pentru venirea Duhului Sfânt.”

               Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilință mărturisesc că în toată ziua păcătuiesc împotriva dragostei Tale celei dumnezeiești. Așadar, astăzi, pentru că este luni și începutul săptămânii, mă rog milostivirii Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie și cele fără de voie și-mi ajută să pun început bun și să mă îngrijesc de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea dureri la răstignirea Ta. O, Doamne, astăzi îți încredințez sufletul, trupul și voia mea, rugându-Te să se săvârșească întru mine voia Ta, după bună plăcerea Ta. Pedepsește-mă, Doamne, după îndurările Tale, în această lume, și nu în cealaltă viață. Și iartă pe cei vii și pe cei răposați, pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, și pe toți ne învrednicește de Slava Ta în Rai.  Spre aceasta pun mijlocitori pe Sfinții Tăi Îngeri, către care zic: o, cereștilor slujitori și păzitori ai oamenilor, vouă mă închin și vă mulțumesc pentru ajutorul ș...

  1 Și a treia zi a s'a făcut nuntă în Cana Galileii; și mama lui Iisus era acolo. 2 Și a fost chemat și Iisus la nuntă, precum și ucenicii Săi. 3 Și sfârșindu-se vinul, mama lui Iisus a zis către El: „Nu mai au vin...“. 4 Și Iisus i-a zis: „Ce ne privește b , femeie c , pe Mine și pe tine? Ceasul Meu încă n'a venit“. 5 Mama Sa le-a zis slujitorilor: „Orice vă va spune El, faceți!“ 6 Și erau acolo șase vase de piatră, puse pentru curățirea Iudeilor, care luau câte două sau trei vedre. 7 Zisu-le-a Iisus: „Umpleți vasele cu apă!“ Și le-au umplut până sus. 8 Și le-a zis: „Scoateți acum și aduceți-i nunului!“ Iar ei i-au dus. 9 Și după ce nunul a gustat apa care se făcuse vin - și el nu știa de unde este, ci doar slujitorii care scoseseră apa știau - l-a chemat nunul pe mire 10 și i-a zis: „Orice om pune întâi vinul cel bun și, când se amețesc, pe cel mai slab; dar tu ai ținut vinul cel bun până acum“. 11 Acest început al minunilor d l-a făcut Iisus în Cana Galileii și Și-a ară...

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalmul 103, 5) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 19 Așadar, pocăiți-vă și întoarceți-vă, ca să vi se șteargă păcatele, 20 ca să vină de la fața Domnului vremi de ușurare și să vă trimită pe Cel mai dinainte vestit vouă, pe Hristos Iisus, 21 pe Care cerul trebuie să-L primească până la vremile reașezării tuturor celor despre care a grăit Dumnezeu prin gura sfinților Săi profeți din veac. 22 Pentru că Moise a zis către părinți: Prooroc ca mine vă va ridica Domnul, Dumnezeul vostru, dintre frații voștri; pe El să-L ascultați în toate câte vă va grăi. 23 Și tot sufletul care nu va asculta de Proorocul Acela, va fi nimicit din popor. 24 Și toți profeții, de la Samuel și urmașii săi câți au grăit, zilele acestea le-au vestit. 25 Voi sunteți fiii profeților și ai legământului pe care l-a încheiat Dumnezeu cu părinții noștri câ...

  Glasul 8 C a cel ce ești stâlp al Bisericii lui Hristos, ai surpat eresul lui Arie, Înțelepte Teotime; pentru aceasta Dumnezeu nostru te-a împodobit pe tine, Preafericite Ierarhe Teotim. Cu rugăciunile tale păzește, preasfinte, întreaga turmă și cetatea tomitană.

  O , Sfinte Ierarhe Teotim, cel prieten și asemenea prin dumnezeiasca viețuire marelui Ioan Gură de Aur, veșnicule locaș al sălășluirii Sfintei Treimi, ajută-ne pe noi, cei căzuți în robia patimilor, în marea învolburată a ispitelor și în cumplite neputințe. Nu ne lăsa pradă pierzării în iadul deznădejdii, spre batjocura vrăjmașului, ci ascultă săracă rugăciunea noastră pe care o aducem acum cu umilită și înfrântă inimă, că mult poate mijlocirea dreptului înaintea Preabunului Dumnezeu. Dezleagă-ne din legăturile nevăzute, tămăduiește-ne și ne călăuzește la raiul smereniei, cu darul de sus și rugăciunile tale către Domnul. Acoperă-ne mintea de năvălirile păgâne și pierzătoare, alinându-ne cu o picătură din roua dumnezeieștii isihii, și ne deschide inima cu razele înțelegerii duhovnicești, ca să ne gătim cum se cuvine a-L primi pe Mântuitorul Hristos. Păzește țara și poporul acesta de meșteșugitele curse ale nevăzutului vrăjmaș, ferește-ne de toată înșelarea și de apăsarea duhului...

  Troparul Sfântului Cuvios Teodor Trihina, glasul al 8-lea: C u curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Teodor, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre. Troparul Sfântului Cuvios Teodor Trihina , glasul 1: L ocuitor pustiului, înger în trup și de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Teodor. Cu postul, cu privegherea și prin rugăciune primind daruri cerești, tămăduiești pe cei bolnavi și sufletele celor ce aleargă la tine cu credință. Slavă Celui Ce ți-a dat ție putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri. Troparul Sfântului Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului, glasul al 4-lea: Î ndreptător credinței și chip blândețelor, învățător înfrânârii te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor....