Pomenirea Sfântului Mucenic Iachint

 

 Sfântul Iachint a fost cubicular al împăratului Traian (slujitor al meselor imperial). El era tânăr cu vârsta, iar în taină, creștin. Cu un prilej în care împăratul aducea necuratele lui jertfe idolilor, Iachint s-a ținut departe, nevoind să vadă întinăciunea și să fie silit să participe la ea. Din pricina aceasta el a fost acuzat și adus în fața împăratului la judecată, împăratul l-a sfătuit să se lepede de Hristos și să jertfească idolilor.
Dar Iachint nu s-a lăsat, ci a stat tare ca un diamant. El a zis: „Creștin sunt și pe Hristos cinstesc. Lui mă închin, Lui singur îi aduc jertfă curată, însăși viața mea. "
Bătut, scuipat, biciuit, Sfântul a fost

apoi aruncat în temniță. La porunca împăratului, lui nu i s-a dat nimic să mănânce, în afară de necuratele cărnuri jertfite idolilor.
Sfântul Iachint a refuzat spurcata hrană și a murit în temniță, după opt zile. Atunci paznicii temniței au văzut în celula Sfântului Iachint doi îngeri luminoși. Unul a acoperit trupul mort al mucenicului cu veșmântul lui cel strălucitor, iar celălalt i-a așezat pe cap o cunună minunată, închisoarea toată s-a umplut de lumină și de bună mireasmă.
Tânărul Sfânt Iachint a luat cu cinste cununa muceniciei și s-a încununat cu veșnica slavă la anul 108.