Pilda celor doi călători și a crucii ascunse

---

 

Au fost odată doi călători care mergeau pe un drum lung și anevoios spre un oraș mare. Unul dintre ei era bogat și puternic, iar celălalt era un om simplu și smerit. La un moment dat, au ajuns la o răscruce. În fața lor, se afla un munte înalt, iar la baza lui, o cruce ascunsă.

Omul cel bogat, văzând muntele, a zis: „Eu sunt puternic și am mulți slujitori. Voi ocoli muntele, voi merge pe drumul cel ușor, și voi ajunge în orașul mare.” El a plecat pe un drum plin de flori, dar a căzut în capcane și a fost jefuit.

Omul cel simplu și smerit a văzut crucea ascunsă. El a ridicat-o, a pus-o pe umeri și a început să urce muntele. Crucea era grea, iar drumul era abrupt, dar el nu a renunțat. După o zi de trudă, a ajuns pe vârf. În fața lui, se afla orașul cel mare, iar porțile erau deschise. Crucea, care fusese grea, a devenit o aripă ușoară, care l-a ajutat să zboare.

Această pildă ne arată că, în viața noastră, ne confruntăm cu un drum spre Dumnezeu. Există doi călători: unul care fuge de suferință, iar celălalt care o acceptă. A te lepăda de sine și a-ți lua crucea nu este o cale ușoară, dar este singura care duce spre ceruri. Crucea, care pare o povară, este de fapt o aripă care ne ridică spre Dumnezeu.