Fapte 10, 44-48; 11, 1-10

 

Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 98: 5, 1)

Înălțați pe Domnul Dumnezeul nostru și vă închinați așternutului picioarelor Lui, că sfânt este.

Stih: Domnul împărățește: să se mânie popoarele. Șade pe heruvimi: să se cutremure pământul.

⁴⁴ În timp ce Petru încă grăia cuvintele acestea, Duhul cel Sfânt S'a pogorât^g peste toți cei ce ascultau cuvântul. ⁴⁵ Iar credincioșii tăiați împrejur, care veniseră cu Petru, au rămas uimiți că darul Duhului Sfânt s'a revărsat și peste păgâni. ⁴⁶ Că-i auzeau vorbind în limbi^h și slăvindu-L pe Dumnezeu. Atunci a răspuns Petru: ⁴⁷ „Oare poate cineva opri apa să-i boteze pe aceștia care au primit Duhul Sfânt ca și noi?“ ⁴⁸ Și a poruncit ca ei să fie botezați întru numele Domnului Iisus Hristos. Atunci l-au rugat să rămână la ei câteva zile.

¹ Apostolii și frații care erau prin Iudeea au auzit că și păgânii au primit cuvântul lui Dumnezeu. ² Iar când Petru s'a suit la Ierusalim, credincioșii tăiați împrejur se'ndoiau asupră-i ³ și ziceau: „Ai intrat la oameni netăiați împrejur și ai mâncat cu ei...“. ⁴ Dar Petru a'nceput și cu de-a rândul le-a povestit, zicând: ⁵ „Eu eram în cetatea Ioppe și mă rugam; și am văzut în extaz o vedenie: un lucru ca o față mare de masă coborându-se legată la patru colțuri; și lăsându-se în jos din cer, a venit la mine. ⁶ Cătând eu la ea cu luare-aminte, am văzut dobitoacele cu patru picioare ale pământului și fiarele și târâtoarele și păsările cerului. ⁷ Și-am auzit un glas care-mi zicea: Scoală-te, Petre, înjunghie și mănâncă! ⁸ Dar eu am zis: Nicidecum, Doamne, că nimic spurcat sau necurat nu mi-a intrat vreodată în gură. ⁹ Și glasul mi-a grăit a doua oară din cer: Pe cele ce le-a curățit Dumnezeu, tu să nu le numești spurcate! ¹⁰ Și aceasta s'a făcut de trei ori, și apoi totul a fost luat din nou la cer.

Aliluia, glasul 1 (Psalm 73: 2, 13)

Stih 1: Adu-Ți aminte de adunarea Ta, pe care ai câștigat-o de la început.

Stih 2: Iar Dumnezeu, Împăratul nostru mai înainte de veci, a lucrat mântuire în mijlocul pământului.