,,Osana, Fiul lui David!"

 Pe Muntele Măslinilor, tăcere-n aer plutea,

Când Domnul spre cetate pașii își îndrepta.

Un asin tânăr, blând, purta pe Cel Preasfânt,

Spre poarta sfântă, unde-un popor Îl așteaptă-n cânt.

Copiii cu osana, cu ramuri verzi în mâini,

Îi ies în întâmpinare, cu sufletele plini.

„Osana Fiului David!”, glasuri cristaline sună,

„Binecuvântat e Cel ce vine, pace ne adună!”

Și haine pe cărare, cu dragoste aștern,

Un covor de smerenie, un omagiu etern.

Din palmieri tineri frunze, pe drumuri le-au croit,

Un tron de verdeață, pentru Cel mult iubit.

Dar bucuria clipei, un umbrar avea ascuns,

Căci drumul spre Golgota era de-acum răspuns.

Aclamările calde, în ură se vor schimba,

Și Regele cel blând, spre cruce va urca.

Intrarea-n Ierusalim, un simbol ne-a lăsat,

Că Domnul vine-n suflet, cu chip smerit și curat.

Să-I deschidem și noi porțile inimii sfinte,

Cu osana și credință, în lacrimi fierbinți.

Căci El e Regele slavei, venit să ne salveze,

Prin moartea Sa pe cruce, spre viață să ne trezească.

Azi, ramuri verzi purtăm, cu inimile-n fiori,

Cântând: „Osana Domnului!”, în vecii vecilor!       Autor: Teolog și Jurnalist Caranda Daniel Orșova  2.05.2021