REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  Icoana Maicii Domnului „Abalatsk” a fost pictată de către Arhidiaconul Matei de la Catedrala din Tobolsk, ca împlinire a promisiunii unui țăran ce era paralitic, pe nume Eftimie. Eftimie a promis că va reface biserica Mănăstirii Abalatsk. Această biserică a fost construită în 1637, după ce Maica Domnului, însoțită de Sfântul Nicolae și de Sfânta Maria Egipteanca s-a arătat unei văduve evlavioase pe nume Maria. Îndată ce icoana Maicii Domnului „Abalatsk” a fost pictată, Eftimie s-a vindecat de paralizie. Icoana a fost mutată în biserica mănăstirii unde au avut loc multe alte vindecări. Icoana Maicii Domnului „Abalatsk” se aseamănă cu Icoana Maicii Domnului „a Semnului” din Novgorod, cu diferența că în Icoana „Abalatsk” sunt zugrăviți Sfântul Nicolae și Sfânta Maria Egipteanca, conform viziunii văduvei Maria. Icoana Maicii Domnului „Abalatsk”, alături de alte copii făcătoare de minuni ale sale este cinstită pe tot cuprinsul  Siberiei.

  I coana Maicii Domnului „Țarskoe Selo” este o veche icoană făcătoare de minuni, ce a fost dăruită Țarului Alexei Mihailovici de către unul din Patriarhii Răsăritului (se presupune că este vorba despre Sfântul Atanasie al Constantinopolului, prăznuit pe 28 octombrie/10 noiembrie). Ț arul Petru I a transferat icoana împreună cu alte obiecte sfinte de la Moscova, în noua sa capitală (Țarskoe Selo). Î n anul 1747, în Țarskoe Selo a fost construită Catedrala în cinstea icoanei Maicii Domnului „a Semnului”. Î naintea icoanei s-au săvârșit rugăciuni mai ales în momente de cumpănă și catastrofă națională, precum ciuma din 1771 sau holera din 1731. Prin mijlocirea Maicii Domnului, Țarskoe Selo nu a fost atins de teribilele epidemii ce cuprinseseră Rusia. Rugăciunile rostite înaintea icoanei Maicii Domnului „Țarskoe Selo” au oferit izbăvire și de incendii și naufragii. Î n icoană, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este însoțită de doi heruvimi. Î n copiile mai recente au fost adăugați,

  Această icoană a Maicii Domnului mai este numită și „Taverna” după o văduvă din Ryzan, care suferea de slăbiciune pentru vin. Aceasta a mers și a amanetat icoana Maicii Domnului „a Semnului” ce se afla în casa ei, primind la schimb vin. Deținătorul tavernei, fiind om cu frică de Dumnezeu a luat icoana primită gaj și a așezat-o pe un raft. A doua zi de dimineață, după ce s-a trezit din beție, văduva s-a îngrozit de ceea ce făcuse, a mers și a împrumutat niște bani după care a răscumpărat icoana. Cu toate acestea, a doua zi, icoana dispăruse din casa văduvei. Spre uimirea lui, deținătorul tavernei a găsit icoana Maicii Domnului pe raftul unde o așezase prima dată. Văzând minunea, văduva s-a pocăit și s-a oprit din băut, spre surprinderea tuturor. Icoana Maicii Domnului a rămas în tavernă și a primit numele neobișnuit. Maica Domnului i-a ajutat mereu pe cei ce se rugau înaintea icoanei „Korchemnaya”. În anul 1850, atunci când taverna a fost închisă, icoana Maicii Domnului „Korchemnaya”

  I coana Maicii Domnului „Serafim Ponetaevski” a fost zugrăvită în anul 1879 de către maicile de la Mănăstirea Sfântului Serafim de Sarov (Serafim Ponetaevski) aflată nu departe de Arzamas, în apropierea localității Ponetaevsk. M ănăstirea a fost numită după Sfântul Serafim de Sarov de către întemeietoarea așezământului, o călugăriță de la Mănăstirea Diveevo. L a șase ani după ce a fost pictată, în 1885, icoana a devenit comoara sfântă a mănăstirii după ce s-a arătat făcătoare de minuni. Atunci când maicile se rugau în timpul slujbelor, au observat cum chipul Maicii Domnului devenea luminos și plin de viață ca și cum Preasfânta se afla acolo în biserică, prezentă, vie. Călugărițele au constatat această minune cu bucurie. Î ndată ce vestea s-a răspândit, la icoana Maicii Domnului din Serafim Ponetaevski au început să vină să se închine numeroși credincioși, mulți dintre ei primind vindecare de orbire și paralizie. Sunt consemnate șaptezeci de astfel de vindecări minunate. A ceast

 

 o pildă atribuită Sfântului Ioan Gură de Aur, care vorbește despre importanța rugăciunii constante:** *Un om avea o grădină plină de flori frumoase. Își dorea ca florile să fie mereu proaspete și să-i încânte privirea. Însă, deși le uda și le îngrijea, florile se ofileau treptat. Întristat, a mers să-l întrebe pe un înțelept ce să facă. Înțeleptul l-a ascultat cu atenție și i-a spus: „Fiule, tu uiți de cel mai important lucru. Florile tale au nevoie nu doar de apă, ci și de soare. Fără lumina soarelui, ele nu pot înflori cu adevăr.”* **Ce semnificație are această pildă?** * **Florile simbolizează sufletul nostru:** La fel cum florile au nevoie de apă și soare pentru a înflori, sufletul nostru are nevoie de rugăciune și de lumina harului lui Dumnezeu pentru a se dezvolta spiritual. * **Apa simbolizează faptele bune:** Faptele bune, milostenia și postul sunt importante, dar nu sunt suficiente. * **Soarele simbolizează rugăciunea:** Rugăciunea este lumina care ne hrănește sufletul și ne

  Doamne, Dumnezeul meu, osândit stau înaintea feței Tale celei sfinte și-mi mărturisesc nevrednicia, neputința și sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ție, o, izvorule cel dulce și noianule al milostivirilor: deschide stavilele cerului și plouă peste mine bunătățile îndurărilor Tale, ca să pot izvorî lacrimi care să-mi spele și să-mi curățească sufletul de întinăciunea păcatelor mele, cu tare și adevărată pocăință. Și ca să mă învrednicești de acest dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe Înaintemergătorul Ioan, către care zic: o, învățătorule al pocăinței și slăvite proorocule, cel ce ești mai mare decât toți proorocii, precum Însuși Fiul lui Dumnezeu te-a mărturisit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat norodului pe Stăpânul Hristos, Cel pe care L-ai botezat în Iordan și ai văzut cerurile deschizându-se, care ai auzit glasul Părintelui ceresc și ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-Se peste El, rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, ca cel ce șezi în cer înaintea veșnicul

  1 Și a fost că pe când era El rugându-Se într'un loc, după ce a încetat I-a zis unul din ucenicii Săi: „Doamne, învață-ne să ne rugăm, așa cum și Ioan i-a învățat pe ucenicii lui“. 2 Și le-a zis: „Când vă rugați, ziceți: Tatăl nostru Carele ești în ceruri, sfințească-se numele Tău. Vină împărăția Ta. Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. 3 Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă'n fiecare zi. 4 Și ne iartă nouă păcatele noastre, căci și noi iertăm oricui ne-o datorează nouă. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de Cel-Rău“. 5 Și le-a zis: „Cine dintre voia, având un prieten, de se va duce la el în miez de noapte și-i va zice: Prietene, împrumută-mă cu trei pâini, 6 că mi-a venit un prieten de pe drum și n'am ce să-i pun dinainte; 7 dar acela, răspunzând dinlăuntru, i-ar zice: Nu-mi da de lucru!, acum ușa e'ncuiată și copiii mei sunt în așternut cu mine; nu pot să mă scol să-ți dau... 8 Vă spun Eu vouă: Chiar dacă nu se va scula și nu-i va

  Prochimen, glasul al 7-lea (Psalm 63: 11, 1)  Veseli-se-va cel drept de Domnul și va nădăjdui în El și se vor lăuda toți cei drepți la inimă.  Stih: Auzi, Dumnezeule, glasul meu, când mă rog Ție.  6 Și voi v'ați făcut următorii noștri și ai Domnului, întru mult necaz primind Cuvântul cu bucuria Duhului Sfânt, 7 așa că pildă v'ați făcut tuturor credincioșilor din Macedonia și din Ahaia. 8 Că de la voi a răsunat cuvântul Domnului nu numai în Macedonia și în Ahaia, ci'n tot locul a pătruns credința voastră în Dumnezeu; așa că nu-i nevoie să mai spunem noi ceva, 9 de vreme ce asupra noastră ei înșiși povestesc despre ce fel de primire am avut la voi și cum v'ați întors voi la Dumnezeu de la idoli, ca să-I slujiți Dumnezeului-Celui-Viu și adevărat 10 și să-L așteptați pe Fiul Său din cerurie, pe Care El L-a înviat din morți, pe Iisus Cel ce ne izbăvește din mânia ce va să vină. Aliluia, glasul al 4-lea (Psalm 91: 12, 13)  Stih 1: Dreptul ca finicul va înflori și ca cedrul

  Glasul 8 Ca o pârgă a firii... C a un temei al faptelor bune și împodobire a sihaștrilor, Biserica te mărește pe tine astăzi și te laudă, Sfinte Alipie. Cu rugăciunile tale, dă celor ce cinstesc din dragoste vitejiile și luptele tale, scăpare din cumplite greșeli, ca cel ce ești cu numele neîntristării numit.

  Troparul Sfântului Cuvios Alipie Stâlpnicul, glasul 1: A l răbdării stâlp ai fost, râvnind părinților celor mai dinainte, cuvioase, Sfântului Iov întru patimi, Sfântului Iosif întru ispite și vieții celor fără de trup, fiind în trup, Sfinte Alipie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Cântarea 1, glasul al 5-lea. Irmosul: C alul și pe călărețul în Marea Roșie, Cel Ce a sfărâmat războaiele cu braț înalt, Hristos i-a scuturat și pe Israel l-a mântuit, pe cel ce cântă cântare de biruință. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Alipie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. F iind plin de har, umple sufletul meu de bucurie, ca să laud viața ta și petrecerea ta, Sfinte Alipie, prin care ai veselit pe toți, deopotrivă cu îngerii nevoindu-te. Stih: Sfinte Cuvioase Părinte Alipie, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. C a pe alt Samuel te-a sfințit Dumnezeu din pântecele maicii tale, Sfinte Alipie, Fericite și te-a făcut a vedea cele ce au să fie, ca

  Glasul 1 A l răbdării stâlp ai fost, râvnind părinților celor mai dinainte, cuvioase, Sfântului Iov întru patimi, Sfântului Iosif întru ispite și vieții celor fără de trup, fiind în trup, Sfinte Alipie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

  A lipie, sluga lui Hristos, își avea patria în cetatea Adrianopole, ce este în părțile Paflagoniei. Domnul l-a ales chiar din pântecele maicii sale, fiindcă maică-sa când era îngreuiată cu dânsul și aproape de naștere, a văzut într-o noapte o vedenie ca aceasta. I se părea că ține în mâinile sale un miel foarte frumos care avea în coarnele sale două făclii aprinse și ardea luminat. Iar când avea să se nască pruncul, o mare lumină dumnezeiască a umplut casa. Acesta era semnul luminării faptelor lui celor bune, căci avea să fie lumina lumii. D upă naștere, adormind maică-sa, iarăși a văzut o vedenie în acest chip: I se părea că vede tot poporul acelei cetăți adunându-se în casa ei și cu psalmi și cu cântări a înconjurat pe pruncul care se născuse. Aceste vedenii le avea maica sa puse în inima sa și zicea: "Ce are să fie copilul acesta?" N u după multă vreme murind bărbatul ei, petrecea în văduvie, în post și rugăciuni, nevrând să se mai mărite după al doilea bărbat. Ci vi

  E liberat de toate și de lume desprins, D e-ale ei griji, apăsări și patimi, S fântul Alipie s-a prea slăvit P rin rugăciunea fierbinte și dumnezeiasca cugetare. E l pe stâlp înalt s-a sălășluit, D eparte de lume și de Domnul aproape. S fântul Alipie s-a prea slăvit P rin rugăciune fierbinte și dumnezeiască cugetare. Î nfricoșatele furtuni stâlpul nu l-au zdrobit, C ăci Domnul cârmit-a și fulger și tunet. S fântul Alipie pe sine s-a prea slăvit C u totul închinându-se dumnezeieștii rugi și cugetării. E l cu rugăciunea strălucit-a ca un soare puternic, N umele lui peste veacuri ne-a rămas moștenire. P e minunatul Alipie, plăcutul lui Dumnezeu, L -au înnemurit dumnezeieștile rugi și cugetările. A cum în ceruri stâlp de foc strălucește, E l este al lui Alipie suflet nemuritor. A stfel Alipie stâlpnicul ieri ca și astăzi î naintea Domnului stă, întru rugăciuni pentru noi. I eri ca și azi ruga lui e-a noastră bucurie, E l e armă de foc contra viclenilor draci.

  E l s-a născut la Hadrianopolis, cetate a Paflagoniei. Încă din copilărie el s-a închinat pe sine slujirii lui Dumnezeu. E l a fost diaconul Episcopului Teodor, în biserica acelei cetăți. Dar, dorind liniștea vieții pustnicești de rugăciune și cugetări sfinte, el s-a sălășluit în pustietatea unui cimitir elinesc din afara cetății, pe care toți oamenii îl ocoleau cu groază din pricina arătărilor demonice înfricoșate care ieșeau de acolo. D ar Sfântul Alipie a înălțat în mijlocul acelui cimitir o Sfântă cruce și a zidit și o Sfântă biserică în cinstea Sfintei Mucenițe Eufimia, care i se înfățișase într-o vedenie. Lângă biserică el a zidit un stâlp înalt, a urcat la vârful lui și a petrecut acolo cincizeci și trei de ani în post și rugăciune. Nici batjocura oamenilor, nici răutățile dracilor nu au putut să îl clintească din rânduiala ce cu binecuvântare de sus își alesese. S fântul Alipie mai cu seamă a îndurat atacurile mârșave ale diavolilor. Aceștia au căutat să îl înspăimânte c

 

  Odată, o femeie i-a adus părintelui Irodion*, după obicei, un vas cu lapte de la capra ei. Iar cuviosul părinte Irodion i-a răspuns: - Nu primesc laptele, că nu este de la capra ta ! - Ba nu, părinte - a zis femeia -, de la capra mea este. - Dar n-ai dat-o ieri diavolului ? Cum să primesc, că nu mai este capra ta ! Deci, vădită fiind femeia, şi-a mărturisit păcatul şi, luând binecuvântare, din ziua aceea nu a mai drăcuit. ________ *Cuviosul Arhimandrit Irodion Ionescu a fost duhovnicul Sfântului Calinic de la Cernica. Acesta a fost stareţ al Mănăstirii Lainici, judeţul Gorj. Trupul său a fost găsit în chip minunat, din rânduiala dumnezeiască. Astăzi, părintele este propus canoniz

 Doamne Iisuse Hristoase, cu adanca umilinta recunosc si marturisesc, ca in toata ziua pacatuiesc contra iubirii Tale Dumnezeiesti. Deci, astazi, ca este luni si inceputul saptamanii, ma rog cu umilinta indurarii Tale celei mari: iarta-mi pacatele cele de voie si fara de voie, si-mi ajuta sa pun inceput bun si sa port mai multa grija de sufletul meu, pentru care ai rabdat atatea dureri la Sfanta Ta Rastignire! O Doamne, astazi iti dau sufletul si trupul meu si vointa mea, rugandu-Te sa fie voia Ta cu mine, dupa buna placerea Ta. Pedepseste-ma Doamne, dupa indurarea Ta, in aceasta lume, iar nu in cealalta viata. Si iarta pe cei vii si pe cei raposati, pentru rugaciunile Sfintei Tale Biserici, si pe toti ne invredniceste de marirea Ta in rai. La aceasta pun mijlocitori pe Sfintii Tai ingeri, catre care zic: O, cerestilor ajutatori si pazitori ai oamenilor, voua ma inchin si va multumesc, pentru ajutorul si conducerea ce ne-o dati in toate zilele noua, nevrednicilor si pacat

                  Odovania Intrării în Biserică a Maicii Domnului: O Sărbătoare Plină de Semnificație **Odovania Intrării în Biserică a Maicii Domnului** este o sărbătoare importantă în calendarul Bisericii Ortodoxe, care ne aduce aminte de un moment esențial din viața Maicii Domnului. Această sărbătoare subliniază rolul special pe care Maica Domnului îl are în istoria mântuirii și ne invită să ne inspirăm din credința și smerenia ei. ### Ce semnifică această sărbătoare? * **Consacrarea Maicii Domnului lui Dumnezeu:** La vârsta de trei ani, Maica Domnului a fost adusă de părinții ei la Templul din Ierusalim și încredințată slujirii lui Dumnezeu. Acest moment reprezintă o consacrare totală a vieții ei în mâinile lui Dumnezeu. * **Împlinirea profeției:** Intrarea Maicii Domnului în Templu împlinește profețiile vechi testamentale despre venirea Mesiei. * **Un model pentru creștini:** Maica Domnului devine un model pentru toți creștinii, arătându-ne cum să ne dedicăm viața lui Dumnezeu înc

,   12 Dar mai înainte de toate acestea își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, predându-vă sinagogilor și temnițelor, cu de-a sila ducându-vă la'mpărați și la dregători din pricina numelui Meu. 13 Și fi-va pentru voi aceasta prilej de mărturisire; 14 puneți deci în inimile voastre să nu vă gândiți de mai'nainte ce veți răspunde; 15 că Eu vă voi da gură, și înțelepciune căreia toți potrivnicii voștri nu-i vor putea sta'mpotrivă, nici să-i răspundă. 16 Și veți fi predați și de părinți și de frați și de rudenii și de prieteni; și vor ucide dintre voi, 17 și de toți veți fi urâți din pricina numelui Meu; 18 dar păr din capul vostru nu va pieri. 19 Întru răbdarea voastră vă veți dobândi sufletele.

  Prochimen, glasul al 4-lea (Psalm 103: 5, 1) C el ce faci pe îngerii Tăi duhuri și pe slugile Tale pară de foc; Stih: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. 1 Pavel și Silvan și Timotei, Bisericii Tesalonicenilor întru Dumnezeu-Tatăl și Domnul Iisus Hristos: Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Iisus Hristos! 2 Întotdeauna Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru voi toți, pomenindu-vă în rugăciunile noastre, 3 ne'ncetat aducându-ne aminte în fața lui Dumnezeu și Tatăl nostru de lucrarea credinței voastre și de osteneala iubirii voastre și de stăruința nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos, a 4 știind noi, fraților iubiți de Dumnezeu, că El v'a ales, 5 că Evanghelia noastră n'a fost la voi doar în cuvânt, ci și'n putere b și'n Duhul Sfânt c și'n multă deplinătate d , așa cum voi știți bine felul în care de dragul vostru am fost între voi. A liluia, glasul al 2-lea (Psalm 148: 1

    Înțelepciunea lui Solomon 3, 1-9 1 Sufletele drepților sunt în mâna lui Dumnezeu și nici un chin nu le va atinge. 2 În ochii nemintoșilor ei par că au murit, ieșirea lor din lume e o nenorocire, 3 plecarea dintre noi, totuna cu nimicul, dar ei se află'n pace. 4 Chiar dacă, în ochii oamenilor, au îndurat chinuri, nădejdea lor e plină de nemurire; 5 pentru-o pedeapsă mică primi-vor plată mare. a Căci Dumnezeu i-a pus la încercare și i-a găsit vrednici de El; 6 ca pe aur în cuptor, așa i-a încercat și i-a primit ca pe o jertfă de ardere-de-tot. 7 Vor străluci în ziua cercetării, b roi de scântei pe miriște vor fi. c 8 Stăpâni peste popoare, ei neamuri judeca-vor, iar Domnul peste dânșii va'mpărăți în veci. 9 Acei ce-și pun credința în El vor înțelege ce este adevărul, cei credincioși ai Săi cu El vor sta'n iubire, căci harul și'ndurarea sunt pentru-aleșii Săi.                                                                      Înțelepciunea lui Solomon 5

  Glasul 2 Cele de sus căutând... C eată cinstită ridicați acum Dumnezeiește, iubitorilor de mucenici, cinstind pe Preaînțeleapta Ecaterina. Că aceasta în locul luptei pe Hristos a propovăduit și pe balaurul l-a zdrobit, cunoștința ritorilor rușinând. Glasul 8 C eată cinstită ridicați acum dumnezeiește, iubitorilor de mucenici cinstind pe preaînțeleapta Ecaterina. Că aceasta în priveliște pe Hristos L-a propovăduit și pe balaurul l-a zdrobit, cunoștința ritorilor defăimând.

  Troparul Sfintei Mari Mucenițe Ecaterina, glasul al 4-lea: C u înțelepciunea ca și cu razele soarelui ai luminat pe filosofii cei păgâni și ca o lună prealuminoasă, care strălucea în noaptea necredinței, întunericul l-ai gonit; iar pe împărăteasa ai încredințat-o, dimpreună și pe prigonitorul l-ai mustrat, mireasă de Dumnezeu chemată, Fericită Ecaterina! Cu bucurie ai alergat la Cămara cea Cerească, către Hristos, Mirele Cel Preafrumos și de la Dânsul te-ai încununat cu cunună împărătească. Înaintea Căruia împreună cu îngerii stând, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta. Cântarea 1, glasul al 8-lea. Irmos: Pe Faraon urmăritorul... Stih: Sfântă Mare Muceniță Ecaterina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi. P entru rugăciunile Preaînțeleptei Mucenițe Ecaterina, Hristoase ochiul sufletului meu cel întunecat luminează-l, dându-mi mie, Stăpâne, Razele revărsării Luminii Tale, care împrăștie toată negura greșelilor mele celor ucigătoare de suflet. Stih: Sfântă Mare Muc