REVISTA VIATA SPIRITUALA ISSN 2668-7925

  43 A doua zi voia să plece în Galileea și a găsit pe Filip. Și i-a zis Iisus: Urmează-Mi. 44 Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei și a lui Petru. 45 Filip a găsit pe Natanael și i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege și proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret. 46 Și i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino și vezi. 47 Iisus a văzut pe Natanael venind către El și a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleșug. 48 Natanael I-a zis: De unde mă cunoști? A răspuns Iisus și i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin. 49 Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești regele lui Israel. 50 Răspuns-a Iisus și i-a zis: Pentru că ți-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea. 51 Și i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veți vedea cerul deschizându-se și pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se și coborându-se peste

  8 Iar El a zis: Vedeți să nu fiți amăgiți, căci mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, și vremea s-a apropiat. Nu mergeți după ei. 9 Iar când veți auzi de războaie și de răzmerițe, să nu vă înspăimântați; căci acestea trebuie să fie întâi, dar sfârșitul nu va fi curând. 10 Atunci le-a zis: Se va ridica neam peste neam și împărăție peste împărăție. 11 Și vor fi cutremure mari și, pe alocurea, foamete și ciumă și spaime și semne mari din cer vor fi. 12 Dar, mai înainte de toate acestea, își vor pune mâinile pe voi și vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi și în temnițe, ducându-vă la împărați și la dregători, pentru numele Meu. 13 Și va fi vouă spre mărturie. 14 Puneți deci în inimile voastre să nu gândiți de mai înainte ce veți răspunde; 15 Căci Eu vă voi da gură și înțelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă toți potrivnicii voștri. 16 Și veți fi dați și de părinți și de frați și de neamuri și de prieteni, și vor ucide dintre voi. 17 Și veți fi urâți

  14 Că de veți iertà oamenilor greșalele lor, iertà-va și vouă Tatăl vostru cel ceresc; 15 Iar de nu veți iertà oamenilor greșalele lor, nici Tatăl vostru nu va iertà vouă greșalele voastre. 16 Și când postiți, nu fiți ca fățarnicii triști, că își smolesc fețele lor, ca să se arăte oamenilor, postindu-se. Adevăr grăesc vouă, că își iau plata lor. 17 Iar tu postindu-te, unge'ți capul tău și fața ta o spală, 18 Ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău celui ce este întru ascuns. Și Tatăl tău, cel ce vede întru ascuns, va răsplăti ție la arătare. 19 Nu vă adunați vouă comori pre pământ, unde moliile și rugina le strică, și unde furii le sapă și le fură, 20 Ci vă adunați vouă comori în cer, unde nici moliile, nici rugina nu le strică, și de unde furii nu le sapă, nici le fură; 21 Că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.

  36 Iar văzând el noroadele, i s’au făcut milă de dânșii, că erau necăjiți și rătăciți, ca oile ce n’au păstor. 37 Atunci au zis ucenicilor săi: iată secerișul este mult iar lucrătorii puțini. 38 Deci, rugați pre domnul secerișului, ca să scoață lucrători la secerișul său. 1 Și chemând pre cei doisprezece ucenici ai săi, le-au dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată pre ele și să tămăduiască toată boala și toată neputința. 2 Iar numele celor doisprezece apostoli sunt acestea: cel dintâiu Simon, ce se numește Petru, și Andrei fratele lui, Iacov al lui Zevedei, și Ioan fratele lui. 3 Filip și Vartolomei, Toma și Matei vameșul, Iacov al lui Alfeu, și Levi. ce s’au numii Tadeu. 4 Simon Cananitul și Iuda Iscarioteanul, care l-a și vândut pre dânsul. 5 Pre acești doisprezece i-au trimis Iisus, poruncindu-le lor și grăind: în calea păgânilor să nu mergeți, și în cetatea Samarinenilor să nu intrați. 6 Ci mai vârtos mergeți către oile cele pierdute ale casei lui Israi

1 Și sculându-se toată mulțimea lor, l-au dus pre el la Pilat. 2 Și au început a’l pârî pre el, zicând: pre acesta l-am aflat răzvrătind neamul și oprind a dà dajdie Chesarului, zicând că este el Hristos Împărat. 3 Iar Pilat l-a întrebat pre el, zicând: tu ești împăratul Iudeilor? Iar el răspunzând, au zis lui: tu zici. 4 Iar Pilat a zis către Arhierei și către norod: nici o vină nu aflu în omul acesta. 5 Iar ei se întăriau, zicând că întărâtă norodul, învățând preste toată Iudeea, începând din Galileea până aici. 6 Iar Pilat auzind de Galileea, a întrebat, au Galileean este omul? 7 Și înțelegând că din ținutul lui Irod este, l-a trimis pre el la Irod, fiind și el în Ierusalim într’acele zile. 8 Iar Irod văzând pre Iisus, s’a bucurat foarte; că dorià de multă vreme să’l vază pre el, pentrucă auzià multe de el; și nădăjduià să vază vreun semn făcându-se de el. 9 Și l-a întrebat pre el cu cuvinte multe; iar el nimic nu i-au răspuns lui. 10 Și stau Arhiereii și Cărturarii cu deadinsul p

  39 Și a ieșit și S'a dus ca de obicei la Muntele Măslinilor; și după El s'au dus și ucenicii Săi. 40 Și când a sosit în acel loc, le-a zis: „Rugați-vă, ca să nu intrați în ispită“. 41 Și S'a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră și, îngenunchind, Se ruga 42 zicând: „Părinte, de voiești, depărtează paharul acesta de la Mine... Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă!“ 45 Și, ridicându-Se din rugăciune, a venit la ucenici și i-a găsit adormiți de întristare. 46 Și le-a zis: „De ce dormiți? Sculați-vă și vă rugați, ca să nu intrați în ispită“. 47 Și'n timp ce El încă vorbea, iată o gloată; și'n fruntea ei venea cel care se numea Iuda, unul din cei doisprezece; și s'a apropiat de Iisus ca să-L sărute. 48 Iar Iisus i-a zis: „Iuda, prin sărutare-L vinzi tu pe Fiul Omului?...“. 49 Iar cei de lângă El, văzând ce avea să se întâmple, au zis: „Doamne, vom lovi cu sabia?...“. 50 Și unul din ei a lovit pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea dreaptă. 51 Iar Iisus

  29 Și a fost că pe când Se apropia de Betfaghe și de Betania, spre muntele numit al Măslinilor, i-a trimis pe doi din ucenici, 30 zicând: „Mergeți în satul din fața voastră și, intrând în el, veți găsi un mânz legat, pe care nimeni dintre oameni n'a șezut vreodată; dezlegați-l și aduceți-l. 31 Și dacă vă va'ntreba cineva: De ce-l dezlegați?, veți spune așa: Domnul are trebuință de el“. 32 Și, plecând, cei trimiși au găsit așa cum le spusese El. 33 Și în timp ce dezlegau mânzul, stăpânii lui le-au zis: „De ce dezlegați mânzul?“ 34 Iar ei le-au spus: „Domnul are trebuință de el“. 35 Și l-au adus la Iisus; și aruncându-și hainele lor pe mânz, L-au urcat pe Iisus. 36 Iar în timp ce El mergea, își așterneau hainele'n cale. 37 Și, apropiindu-Se El de panta Muntelui Măslinilor, toată mulțimea ucenicilor, bucurându-se, cu glas mare au început să-L laude pe Dumnezeu pentru toate minunile pe care le văzuseră, 38 zicând: „Binecuvântat este Împăratul Cel ce vine întru numele Domnulu

  31 Iar când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. 32 Și se vor aduna în fața Lui toate neamurile și-i va despărți pe unii de alții precum desparte păstorul oile de capre. 33 Și va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. 34 Atunci Împăratul va zice celor din dreapta Sa: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. 35 Că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M'ați primit; 36 gol, și M'ați îmbrăcat; bolnav, și M'ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine». 37 Atunci Îi vor răspunde drepții, zicând: «Doamne, când Te-am văzut flămând și Te-am hrănit? sau însetat și Ți-am dat să bei? 38 sau când Te-am văzut străin și Te-am primit, sau gol și Te-am îmbrăcat? 39 sau când Te-am văzut bolnav sau în temniță și am venit la Tine?» 40 Și răspunzând Împăratul, le va zice: «Adevăr vă spun,

  8 Iar El a zis: „Luați aminte să nu fiți amăgiți; că mulți vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt!, și: Vremea s'a apropiat!... Nu mergeți după ei! 9 Iar când veți auzi de războaie și de răzmerițe, să nu vă'nspăimântați; că mai întâi acestea trebuie să fie, dar sfârșitul nu va fi curând“. 25 Și vor fi semne în soare, în lună și'n stele, iar pe pământ spaimă'ntru neamuri și nedumerire din pricina vuietului mării și-al valurilor. 26 Și oamenii-și vor da duhul de frică și de așteptarea celor ce vor să vină peste lume; că puterile cerurilor se vor clătina. 27 Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nor cu putere multă și cu slavă. 33 Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. 34 Luați aminte la voi înșivă, să nu vi se îngreuieze inimile de'mbuibare și de beție și de grijile vieții, și ziua aceea să vină peste voi fără veste, 35 căci ca o mreajă va veni peste toți cei ce locuiesc pe fața'ntregului pământ. 36 Așadar, privegheați în toa

  22 Și L-au dus la locul Golgota, care se tâlcuiește Locul Căpățânii. 25 Și era ceasul al treilea când L-au răstignit. 33 Iar când a fost ceasul al șaselea, întuneric s'a făcut peste tot pământul până la ceasul al nouălea. 34 Și la al nouălea ceas a strigat Iisus cu glas mare: „Eloi, Eloi c , lama sabahtani?“, care se tălmăcește: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M'ai părăsit?“ 35 Și auzind unii din cei ce stăteau acolo, ziceau: „Vezi, îl strigă pe Ilie...“. 36 Și alergând unul, a umplut cu oțet un burete și l-a pus într'o trestie și I-a dat să bea, zicând: „Lăsați să vedem dacă vine Ilie să-l coboare...“. 37 Iar Iisus, strigând cu glas mare, Și-a dat duhul. 38 Și catapeteasma templului s'a sfâșiat în două, de sus până jos. 39 Iar sutașul care stătea în fața Lui, văzând că El cu un astfel de strigăt Și-a dat duhul, a zis: „Cu adevărat, Fiul lui Dumnezeu a fost Omul Acesta!“ 40 Și erau și femei care priveau de departe, între care și Maria Magdalena, Maria, mama lu

  1 Și, dimineața, arhiereii au ținut de'ndată sfat cu bătrânii, cu cărturarii și cu tot sinedriul; și după ce L-au legat pe Iisus, L-au dus și i L-au predat lui Pilat. 2 Și Pilat L-a întrebat: „Tu ești împăratul Iudeilor?“ Iar El, răspunzându-i, a rostit: „Tu o spui“. 3 Și arhiereii Îl învinuiau de multe. 4 Și Pilat L-a întrebat, zicând: „Nu răspunzi nimic? Vezi câte spun ei împotriva ta“. 5 Dar Iisus n'a mai răspuns nimic, așa încât Pilat se mira. 6 Iar de sărbătoarea Paștilor el le elibera un întemnițat pe care-l cereau ei. 7 Și era unul cu numele Baraba, închis împreună cu niște răsculați care în răscoală săvârșiseră omor. 8 Și mulțimea, strigând, a început să-i ceară lui Pilat să facă așa cum întotdeauna făcea pentru ei. 9 Iar Pilat le-a răspuns, zicând: „Vreți să vă eliberez pe împăratul Iudeilor?“ 10 Fiindcă știa că din invidie i-L dăduseră arhiereii în mână. 11 Dar arhiereii au ațâțat mulțimea, ca mai degrabă să le elibereze pe Baraba. 12 Iar Pilat, răspunzând iarăși,

  43 Și îndată, în timp ce El încă vorbea, a venit Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, și cu el o gloată cu săbii și cu ciomege, de la arhierei, de la cărturari și de la bătrâni. 44 Iar trădătorul le dăduse semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este. Prindeți-l și duceți-l sub pază“. 45 Și venind îndată și apropiindu-se de El, I-a zis: „Învățătorule!...“. Și L-a sărutat. 46 Iar ei au pus mâna pe El și L-au prins. 47 Unul din cei care stăteau pe lângă El, scoțând sabia, a lovit-o pe sluga arhiereului și i-a tăiat urechea. 48 Și răspunzând, Iisus le-a zis: „Ca la un tâlhar ați ieșit, cu săbii și ciomege, ca să Mă prindeți. 49 În fiecare zi eram la voi în templu, învățând, și nu M'ați prins. Dar acestea sunt ca să se plinească Scripturile“. 50 Atunci, părăsindu-L, toți au fugit d . 51 Iar un tânăr mergea după El, învelit într'un cearșaf pe trupul gol; și l-au prins, 52 dar el, lăsând cearșaful, a fugit gol e . 53 Și L-au dus pe Iisus la arhiereu; și s'au ad

  10 Iar Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s'a dus la arhierei ca să li-L dea pe Iisus în mână. 11 Și auzind ei, s'au bucurat și au făgăduit să-i dea bani. Și el căuta cum să-L dea în mâna lor la un prilej potrivit. 12 Iar în ziua cea dintâi a Azimelor, când jertfeau Paștile, ucenicii Săi L-au întrebat: „Unde vrei să mergem să-Ți gătim, ca să mănânci Paștile?“ 13 Și a trimis doi din ucenicii Săi și le-a zis: „Mergeți în cetate și vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeți după el; 14 și acolo unde va intra el, spuneți-i stăpânului casei că Învățătorul zice: Unde este odaia în care să mănânc Paștile împreună cu ucenicii Mei? 15 Iar el vă va arăta un foișor mare, gata așternut. Acolo să pregătiți pentru noi“. 16 Și au ieșit ucenicii și au venit în cetate și au găsit așa cum le spusese El și au pregătit Paștile. 17 Iar făcându-se seară, a venit cu cei doisprezece. 18 Și pe când ședeau la masă și mâncau, Iisus a zis: „Adevăr vă grăiesc că unul dintre voi, c

  1 Și când s'au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe și Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis pe doi din ucenicii Săi 2 și le-a zis: „Mergeți în satul care este în fața voastră și, intrând în el, îndată veți afla un mânz legat, pe care nici un om n'a șezut până acum. Dezlegați-l și aduceți-l. 3 Iar de vă va zice cineva: De ce faceți aceasta?, spuneți-i: Domnul are trebuință de el. Și îndată îl va trimite aici“. 4 Deci s'au dus și au găsit mânzul legat la drum în fața unei porți și l-au dezlegat. 5 Și unii din cei ce ședeau acolo le-au zis: „Ce faceți?, de ce dezlegați mânzul?“ 6 Iar ei le-au răspuns așa cum le spusese Iisus; și aceia i-au lăsat. 7 Și au adus mânzul la Iisus și și-au pus hainele pe mânz și Iisus a șezut deasupra. 8 Și mulți își așterneau hainele'n cale, iar alții așterneau ramuri tăiate din câmp. 9 Iar cei ce mergeau înainte și cei ce veneau în urmă strigau: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! 10 Binecuvântată este împărăți

  46 „Păziți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe'n haine lungi, care iubesc salutările'n piețe și scaunele cele dintâi în sinagogi și locurile cele dintâi la ospețe, 47 ei, care mănâncă de istov casele văduvelor și cu fățărnicie se roagă'ndelung; aceștia mai mare osândă-și vor lua“. 1 Și privind cu luare-aminte, a văzut pe cei bogați aruncându-și darurile în cutia milelor a . 2 Și a văzut-o și pe o văduvă săracă aruncând acolo doi bănuți; 3 și a zis: „Adevăr vă spun că această văduvă săracă a aruncat mai mult decât toți. 4 Fiindcă toți aceștia, din prisosul lor au aruncat la daruri; aceasta însă, din sărăcia ei, a aruncat tot ce avea, totul de la gura ei“.

  3 Și fiind El în Betania, în casa lui Simon Leprosul, în timp ce ședea la masă a venit o femeie având un alabastru cu mir de nard curat a , de mare preț; și spărgând vasul, a vărsat mirul pe capul Lui. 4 Dar erau unii care murmurau în sinea lor, zicând: „De ce s'a făcut această risipă de mir?; 5 că mirul acesta putea să fie vândut cu peste trei sute de dinari și să li se dea săracilor“. Și murmurau împotriva ei. 6 Dar Iisus a zis: „Lăsați-o, de ce-i faceți supărare? Bun lucru a făcut ea pentru Mine. 7 Că pe săraci îi aveți pururea cu voi și puteți să le faceți bine oricând vreți, dar pe Mine nu Mă aveți pururea. 8 Ea a făcut ceea ce avea de făcut: mai dinainte Mi-a uns trupul cu mir, spre îngropare b . 9 Adevăr vă spun Eu vouă: Oriunde se va propovădui Evanghelia, în toată lumea, se va spune și ce a făcut ea, spre pomenirea ei“.

  14 Iar când veți vedea urâciunea pustiirii d , cea prezisă de profetul Daniel, stând unde nu se cuvine - cine citește, să înțeleagă - , atunci cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munți; 15 și cel ce va fi pe acoperiș să nu se coboare, nici să intre să-și ia ceva din casa sa; 16 și cel ce va fi în țarină să nu se întoarcă îndărăt să-și ia haina. 17 Dar vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 18 Rugați-vă, dar, ca fuga voastră să nu fie iarna. 19 Că necaz va fi în zilele acelea, cum n'a mai fost până acum de la'nceputul zidirii pe care a zidit-o Dumnezeu, și nici nu va mai fi. 20 Și dacă Domnul n'ar fi scurtat zilele acelea, nici un trup n'ar mai scăpa; dar El a scurtat acele zile de dragul celor aleși, pe care El i-a ales. 21 Și dacă va zice atunci cineva: Iată, aici este Hristos!, sau: Iată, acolo!, să nu credeți. 22 Că se vor scula hristoși mincinoși și profeți mincinoși și vor face semne și minuni ca să-i ducă în rătăcire, de se

  10 „Doi oameni s'au suit la templu să se roage; unul fariseu și celălalt vameș. 11 Fariseul, stând drept, așa se ruga în sine: Dumnezeule, mulțumescu-Ți că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, adulteri, sau chiar ca acest vameș; 12 postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câștig. 13 Iar vameșul, departe stând, nici ochii nu voia să și-i ridice spre cer, ci-și bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! 14 Vă spun Eu vouă: Acesta s'a coborât la casa sa mai îndreptățit a decât acela. Că tot cel ce se înalță pe sine va fi smerit, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța“.

  2 Și auzind Ioan în închisoare despre faptele lui Hristos și trimițând la El pe doi dintre ucenicii săi, I-a zis: 3 „Tu ești Cel ce trebuie să vină, sau pe altul să așteptăm?“ a 4 Și Iisus, răspunzând, le-a zis: „Duceți-vă și spuneți-i lui Ioan cele ce auziți și vedeți: 5 orbii văd și șchiopii umblă, leproșii se curățesc și surzii aud, morții învie și săracilor li se binevestește; 6 și fericit este acela care nu se va poticni întru Mine“. b 7 Iar după plecarea lor, Iisus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce-ați ieșit să vedeți în pustie?: O trestie clătinată de vânt?... 8 Dar ce-ați ieșit să vedeți?: Un om îmbrăcat în haine moi?... Iată, cei ce poartă haine moi sunt în casele regilor! 9 Dar ce-ați ieșit să vedeți?: Un profet?... Da, v'o spun Eu vouă, și mai mult decât un profet. 10 Căci acesta este cel despre care s'a scris: Iată, Eu îl trimit înaintea feței Tale pe îngerul Meu, care-ți va pregăti calea de dinaintea Ta. 11 Adevăr vă grăiesc: Între cei născ

  38 Și le spunea în învățătura Sa: „Feriți-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi și să fie salutați în piețe 39 și să stea pe scaunele din față în sinagogi și pe locurile cele dintâi la ospețe, 40 ei, care mănâncă de istov casele văduvelor și cu fățărnicie se roagă'ndelung; aceștia mai mare osândă-și vor lua“. 41 Și șezând în fața cutiei milelor c , Iisus privea cum mulțimea aruncă bani în cutie. Și mulți bogați aruncau mult. 42 Și venind o văduvă săracă, a aruncat doi bănuți, adică un codrant. 43 Și chemându-i la Sine pe ucenicii Săi, le-a zis: „Adevăr vă grăiesc că această văduvă săracă a aruncat în cutia milelor mai mult decât au aruncat toți ceilalți. 44 Pentru că toți au aruncat din prisosul lor, pe când ea, din sărăcia ei, a pus tot ce avea, totul de la gura ei“.