Pilda Pământului Neîngrădit

 

 

Un ucenic l-a întrebat pe bătrânul său duhovnic:

— Părinte, eu mă străduiesc să împlinesc Legea: postesc, merg la biserică, nu fac rău nimănui. Dar de ce mă simt, totuși, gol? Unde greșesc cu porunca **„Iubește-ți aproapele”**?

Duhovnicul, un om simplu, dar plin de înțelepciune, i-a răspuns:

— Fiule, tu ești ca un **ogor bun, bine arat**, dar ai pus în jurul tău un **gard prea gros**.

— Te ferești de cei care nu-ți plac, de cei care nu sunt din neamul sau din credința ta, de cei care te-au supărat. Tu iubești doar *oamenii* care îți **întorc iubirea** și care îți sunt **cunoscute** rânduielile.

— Dar Dumnezeu a lăsat **iubirea** să fie ca **soarele** și ca **ploaia**, să cadă peste **toți,** fără să aleagă.

### Păcatul Ocolirii

— Într-o zi, un vecin al tău, om necredincios, a căzut în păcat greu și a rămas fără casă și fără onoare (a căzut „în mâna tâlharilor”). Tu, ca un preot evlavios, te-ai gândit: *„Nu mă ating de el, căci sunt în post și mă voi spurca duhovnicește! El nu e din rânduiala mea!”* — și l-ai ocolit.

— O altă dată, un sărac din altă țară (un „samarinean” pentru tine), a cerut un sfat sau un pahar de apă. Tu ai zis: *„Nu am vreme, și oricum, el nu este din neamul nostru. Nu mă privește!”* — și l-ai ocolit.

### Milostivirea Fără Granițe

— Așadar, fiule, tu ești ca **Preotul și Levitul** care au ținut *litera Legii* (adică și-au păzit postul și curăția) dar au **omorât Duhul Iubirii**.

— **Samarineanul Milostiv** nu s-a temut că se va murdări de sânge sau de noroi, nu s-a temut că va pierde timp sau că va cheltui bani. El nu a văzut nici prieten, nici dușman, ci a văzut doar un **chip al lui Hristos** rănit.

— Iubirea ta trebuie să fie ca **pământul care nu are gard**. Să fii gata să te **jertfești** și să te **murdărești**, nu de păcat, ci de **suferința** aproapelui. Căci nu vei moșteni Raiul prin **curățenia ta ritualică**, ci prin **măsura milei** pe care ai arătat-o celor pe care i-ai ocolit.

> **Învățătura Pildei:** Pilda Samarineanului Milostiv ne învață că **adevărata credință nu este o simplă rânduială de a ne feri de păcat**, ci o **acțiune jertfelnică de a ne apropia de suferință**. Nu este suficient să fim „curați”, ci trebuie să fim „milostivi”. Aproapele este cel care *are nevoie* de noi, indiferent de cine este el.

***